E vorba bineinteles de bula A2/AD si e posibil sa nu fie vorba neaparat doar de rusi ci (si/mai ales) de chinezi dar n-am avut alta rima.
Printre multele anomalii ale lui F-35 pe cale sa fie corectate e si faptul ca cea mai moderna platforma aer-sol a USAF/USN+restul, insarcinata cu patrunderea prin apararea AA de ultima generatie a rusilor si a clientilor lor cei mai buni, chinezii, si care a costat un brat si un picior pe considerente de observabilitate scazuta, nu avea o racheta “conforma” capabila sa distruga radarele inamice – adica una care sa nu deterioreze mai sus numita capacitate de observabilitate scazuta. Mai pe scurt, rachetele actuale AGM-88B/C HARM sau cele de noua generatie E/F au aceeasi configuratie externa, cu dimensiuni prea generoase pentru a putea fi acrosate in cala interna a F-35. Un F-35 cu HARM agate extern e oarecum un nonsens, avand in vedere ca nu ar fi cu mult mai bun decat un F-16/18.
USN a decis sa remedieze si problema asta, asa ca a contractat Orbital ATK sa proiecteze urmatoarea generatie AARGM-ER, refolosind electronica si incarcatura de lupta a ultramodernei AGM-88E intr-un nou “ambalaj”, cu un nou motor pentru cresterea razei de actiune si, mai important, conformarea cu dimensiunile calei de bombe a F-35C.
AGM-88 HARM e un program foarte interesant, marcat de la inceput pe de o parte de rivalitatea intre USAF si USN si pe de alta parte de cea intre Raytheon si Orbital ATK. Marina a avut mai mereu initiativa dezvoltarii HARM insa USAF a reusit cea mai capabila integrare, folosind containerul ASQ-213 HARM Targeting System (HST) pe F-16CJ, dand HARM sansa lansarii de la cea mai mare distanta de tinta.
Varianta HARM aflata in dotare in numar cel mai mare, si considerata deja depasita, este AGM-88C produsa de Raytheon, care a cumparat fabricantul initial, Texas Instruments. Din putinele informatii disponibile, ar fi vorba de o racheta ghidata de un senzor pasiv radar, cu o antena planara fixa compusa dintr-un numar de elemente reprezentate de antene spirale de banda larga, acoperind gama .5-20GHz. Principala problema a variantei C e ca poate fi contracarata prin oprirea emisiei radarului si, mai sigur, mutarea acestuia.
USN a preluat initiativa si a contractat (impreuna cu italienii) Orbital ATK sa produca varianta E (sau AARGM), care beneficiaza de o noua sectiune de ghidare, adaugand un senzor GPS si un sistem INS (pentru ca racheta sa “tina minte” ultima locatie a radarului) si un senzor radar MMW activ, capabil sa scaneze zona tinta si sa produca imagini cu o rezolutie suficienta pentru identificarea radarelor care incearca sa “fuga”. Contributia italiana e adusa de MBDA, care a devenit subcontractor.
USAF a tinut sa aiba propriul concurs de solutii invitand atat Orbital ATK cat si Raytheon, insa se pare ca au acordat o atentie mai mare pretului si a fost aleasa in final versiunea propusa de Raytheon, standardizata ca AGM-88F, cunoscuta si ca HCSM (HARM Control Section Modification) care inseamna tot montarea unui senzor GPS si a unui sistem INS insa lipseste senzorul radar MMW, de unde probabil si costul mai mic al F-ului de la Raytheon fata de E-ul de la ATK.
De mentionat ca AGM-88E a reusit sa loveasca in teste inclusiv o tinta navala. Desi racheta e prea mica pentru a produce pagube majore, avand o incarcatura de lupta cu o greutate de doar jumatate din cea a NSM, explozia ar distruge radarele navei, echivaland cu scoaterea din lupta. Amanuntul si mai interesant e ca AARGM ar fi si singura racheta supersonica cu raza medie (si in curand lunga), cu incarcatura clasica, accesibila statelor NATO.
Revenind la AARGM-ER, noua versiune cu raza lunga ce va fi purtata pentru inceput de F-35C ale USN, se bazeaza pe electronica E-ului insa intr-un nou fuselaj si cu un nou motor.
Se stiu destul de putine despre sistemul de propulsie insa va fi ales cel mai probabil dintre doua variante: ramjet sau racheta cu combustibil solid dublu puls. Actuala versiune ar avea o raza de actiune ceva mai mare de 100km si e perfect fezabil ca urmatoarea sa impinga anvelopa undeva intre 150% si 200%. Destul cat sa dea dureri mari de antena lui S-400.
La capitolul “o vrei la RoAF?” nu se poate spune decat ca HARM a lipsit din anemicul pachet initial de munitie cumparat de Romania. MLU-urile romanesti ar fi teoretic destinate cu precadere apararii aeriene insa au fost cumparate si un numar de rachete Maverick si bombe GBU-12 asa ca e voie sa speram si la alte munitii aer-sol. In ceea ce priveste compatibilitatea, se zice ca MLU ar putea vorbi pe limba lui HARM desi in practica HARM-ul a fost vazut agatat doar de “fratele” lui MLU intru avionica, F-16C.
Daca bani de E nu sint, atunci macar 12 F-uri sa se cumpere, ca e numar cu noroc.
Da, frumos, dar la noi nu se aplica deocamdata pe motiv de loturi minuscule.
Deja HARM “‘al clasic” se poate aplica la ale noastre F-16:
Cica pe vremurile mineriadelor BL30 tragea orbeste cu HARM, ghidat de F-4G care detecta tintele:
http://www.f-16.net/forum/viewtopic.php?f=18&t=27768
“normal RWR on F-16 cant geo-locate the SAM radar, it can only give the direction of the threat, thus HARMs can only be used in self protect( SP) or target of opportunity (TOO) mode, thus missiles range is short
ASQ-213 hts can locate the exact location of ground radar, thus HARMs can be used in pre brief (PB) mode => missiles will be lofted and reach much further distance”
De la MLU Tape 2 e integrat pt. tragere, si apoi upgradat la 4.2:
http://www.f-16.net/f-16_versions_article2.html
“M2 tape
Automatic Target Hand-off System (ATHS)
Integration of anti radiation (AGM-88) missile capability”
“M4.2 tape
Integration of the latest HARM Targeting System (HTS) and its R7 software
This tape was the first common software for USAF CCIP upgraded block 40/50 airframes.”
De ala si mai nou, pt. F-35, n-are rost sa discutam deocamdata…
E-te!
https://en.wikipedia.org/wiki/AGM-122_Sidearm
In 1984, Motorola was issued a contract to convert and upgrade AIM-9Cs to AGM-122A standard. A total of about 700 units were produced between 1986 and 1990.
Existing stocks of Sidearm have been depleted, and the missile is no longer in service. Proposals for new-build missiles, under the designation AGM-122B, have not been proceeded with to date.
The AGM-122 was less capable than newer antiradiation missiles, such as the AGM-88 HARM, but also substantially cheaper, and its lighter weight enabled it to be carried by combat helicopters as well as fighter aircraft and fighter bombers.
Weight 195 lb (88.5 kg)[1]
Length 9 ft 5 in (2.870 m)[1]
Diameter in (127.0 mm)[1]
Warhead 25 lb (11.3 kg) WDU-31/B blast-fragmentation[1]
Engine Hercules Mk 36 Mod 11 solid fuel rocket
Wingspan 24.8 in (629.9 mm)[1]
Operational range 18,044 yd (16.5 km)[1]
Speed Mach 2.3[1]
Guidance system Narrow-band passive radar seeker
Launch Platform
AV-8B Harrier
AH-1 Super Cobra
AH-64 Apache
sistemele rusilor sant capabile sa angajeze si sa distruga aceste rachete care le ataca radarele?
Cam asta e una din misiunile sistemului pantsir.de asta e alocat pe langa bateriile de s400.
asa mam gandit si eu
si uite cum un sistem “mic” si nu asa scump poate deveni foarte important
eu cred ca este chiar mai eficient sa ai zeci de sisteme cu raza mica de aparare decat 7 sisteme mari care pot fi distruse in o zii
poate ar trebui sa ne gandim si noi la achizitia unui sistem echivalent care sa ne apare patriotele si nu numai
stiu ca ai nostri tot se caca pe ei de ceva timp sa cumpere 21 de sisteme daca nu ma insel
Pare prea mirobolant, si rachetele alea de zboara cu peste Mach3, si la 18km distanta (mai nou +30km), si cap de lupta de 20kg si totul la masa de AIM-9X (74-90kg). Eh, ce simplu e sa nu ai cap de ghidare la racheta Amu’, de-s radio comandate, oare se tin bine la bruiaj? 🙂
https://en.wikipedia.org/wiki/Pantsir-S1#cite_note-22
“Types of purposes. Aircraft, UAVs, helicopters, anti-radar missiles (detection range of AGM-88 HARM missile 13–15 kilometres (8.1–9.3 mi)), air-launched cruise missiles.
On 19 October 2012, two missiles fired from a Pantsir shot down a live cruise missile in a test in Russia. In 2014 tests, targets moving as fast as 1,000 metres per second (3,300 ft/s; Mach 2.9) were shot down with Pantsir.”
https://vz.ru/news/2014/6/16/691306.html
Daca dotau doar armata rusa puteam sa spunem ca e multa propaganda.dar sistemul il au si altii:uae,siria,oman,algeria.daca era prost rasufla ceva.si cand interceptezi o harm lansata de hat departe cine sa te bruieze?rusii l au conceput clar sa apere s400 de lacm uri si rachete antiradiatie.ca altii il folosesc ca sistem shorad e treaba lor.
Om vedea cand ajung testate in lupta reala, deocamdata si aia au cumparat promisiuni si in plus au cumparat politic si de la unii si de la altii, sa fie toti multumiti 🙂
Parca Pantsir au avut ceva probleme prin Siria cu niste israelieni, nu?