March 23rd, 2018 
admin 
Concept Squadron 2020 – Sursa: defmin.fi
Cauzele decesului: inaltimea valurilor pe vreme de furtuna si inghetul Marii Baltice afecteaza serios performantele navelor de tonaj redus, cum este actuala clasa de NPR-uri Hamina.
Finlandezii s-au decis deci sa inceapa proiectarea unei noi clase de corvete cunoscute deocamdata doar ca Squadron 2020. Navele vor fi proiectate in Finlanda de catre Rauma – contract care s-a semnat anul trecut – urmand sa fie dotate cu un CMS si senzori de import, pentru care s-a facut deja preselectia, finalistii fiind Atlas Elektronik, Saab si Lockheed Martin Canada.
Motivul pentru care s-a hotarat proiectarea locala tine de aspectul practic: nici una din corvetele existente pe piata nu satisface simultan doua din cerintele principale ale finlandezilor, de a putea lansa mine marine si de a avea capacitatea de spargere a ghetii.
Tot pe lista caracteristicilor “interesante” se gaseste si capacitatea de a asigura apararea aeriana locala – Finlanda a obtinut acceptul de a cumpara VLS-ul MK41, rachetele ESSM si RGM-84Q-4 Harpoon Block II+ ER in cazul in care le va selecta. Urmeaza apoi pe lista anduranta crescuta si capacitatea de lupta antisubmarin “normala”.
Squadron 2020 nu vor inlocui direct NPR-urile Hamina – care vor fi modernizate si vor continua serviciul pana in 2030 – dar vor inlocui puitoarele de mine Hämeenmaa si NPR-urile Rauma.
E interesant de urmarit cum a evoluat conceptia finlandezilor, care au incercat mai intai navele pe perna de aer clasa Tuuli, au renuntat la proiect pentru niste nave cu anduranta mai mare (NPR-urile Hamina) dar tonaj inca redus (circa 250 de tone), s-au convins de limitarile lor si acum vor o clasa de nave cu calitati nautice, capacitati suplimentare si autonomie si mai mare.
Si pentru ca veni vorba de conceptii, in expunerea de motive pentru proiectul Squadron 2020 se gaseste si urmatorul paragraf, care explica concret si succint motivul pentru care chiar si statele mici, fara ambitii “expeditionare”, au nevoie de Marina.
Maritime defence must be capable of controlling the territorial waters and targets in the archipelago that are vital for its operations. Control of the sea in a specific area is established through year-round presence and surveillance and, when necessary, by laying mines and using the surface-to-surface missiles to repel an attack on the coast and in the open sea. As a result, own operations are protected, a potential aggressor is threatened and the threshold to launch an attack is high. A limited use of force and scenarios of rapidly evolving situations underline the importance of effective presence in an operation area.
Sursa: defmin.fi
Da, iarna nu-i ca vara, Romania nu-i ca Finlanda, acolo sint ursi albi, aici bruni si de asta rationamentul finlandez referitor la nevoia de Marina si de nave cu tonaj mai mare nu se aplica si Romaniei. You know nothing Finland. /sarcasm off
Intreaga lucrare poate fi citita mai jos, e un exemplu de cum se scrie o expunere de motive (pdf, pe limba romana). Nu ca romanii nu ar fi facut progrese in domeniul asta, daca e sa comparam cu situatia de acum 10-15 ani dar tocmai pentru ca mai e cate ceva de finisat.
Squadron_2020_The_Finnish_Defence_Forces_strategic_project
Ar fi interesant de numarat de cate ori a aparut referinta la operatiunile cu mine marine in documentul de mai sus.
Posted in
Aveţi dreptate, dacă ai de toate e mai bine. Dar există şi o diferenţă, dacă te arde buza şi nu ştii ce să cumperi înainte.
[Because the sea lines of communications
in the Baltic Sea are vital for Finland,
maritime defence must be capable of conducting territorial
surveillance and repelling attacks
—
the territorial waters and targets in the archipelago”]
Foarte corect ce spun.
De ce sunt vitale şi care sunt sau dacă sunt mai vitale ca ale României?
Este discutabil şi depinde de diplomaţie.
În NATO au cam aceeaşi importanţă ambele flote, în sensul că mai devreme sau mai târziu vine flota SUA şi termină jocul.
Fără NATO, deci 1 vs 1, în general Finlanda are mare nevoie de flotă şi România mai puţin, cu o excepţie, unde România are cea mai mare nevoie.
Finlanda are căi mai vitale pentru apărare.
1. Poate fi tăiată uşor prin două manevre.
Iei Oulu, deci tai legătura nordică, mai rămâne una singură, pe mare( Färjeterminal Kapellskär Viking Line/Aland-Turku, Vassa-Umea, Helsinky-Tallinn).
Dacă ultima rută este destul de greu de apărat pe termen lung, Kapellskar-Turku este poate cea mai uşor de apărat şi cea mai importantă, fiind cea mai directă spre Suedia neutră, spre Norvegia şi spre lume, fiind şi zona unei ultime rezistenţe, unde triunghiul finlandez cu baza pe Karelia ar avea capăt de liniei(Turku). Având arhipelagul Aland, unde poţi ascunde o flotă de tonaj mediu spre mic mai uşor, iar pierderea ei ar face Finlanda o insulă într-un lac rusesc în caz de conflict. (Asta fără a vorbi de mărimea coastei şi de posibile desanturi în Oulu, Aland, Vassa de exemplu, care ar termina destul de rapid jocul şi ar obliga Finlanda la o aprovizionare tip contrabandă cu bărci mici particulare, cam imposibilă în nord mai tot anul.)
În România, coasta fiind mică şi ţările vecine mai multe, nefiind peninsulă, ci având o peninsulă spre mare, pierderea ei ne-ar tăia doar o cale de aprovizionare şi ar facilita invazia Dobrogei în cel mai rău caz, dacăar fi distruse nişte poduri şi inamicul ar insista pe ea foarte mult, iar noi nu am avea deloc aviaţie. Dar după Dobrogea avem încă un obstacol mare şi ne mai rămân multe căi de aprovizionare. Deci nu este o situaţie ce ne-ar ameninţa capacitatea de luptă.
Dar există şi o excepţie.
Pierderea Dobrogei ar fi o tragedie doar în următorul scenariu, ar trebui să fie obiectivul principal de apărat: Ungaria anti-ciolovecă, Serbia drujba, Bulgaria semi-drujba, Ucraina(decedată- adică şi ruta nordică spre Gdansk a căzut) ar forma un cerc anti-cioloveco-drujbist care ar refuza aprovizionarea României. Într-un asemenea scenariu, Dobrogea are alt rol. Iar atunci ne trebuie flotă mult mai mult decât Finlandei, care am văzut că are cel puţin două variante bunicele spre Suedia, acoperite de nişte insuliţe, iar noi am avea una singură spre lume, cam blue water. (diplomaţie, arta de a lupta cât mai puţin pentru cât mai mult, arta de a cădea tot timppul în picioare, de a proiecta soft power şi puritate în intenţii, arta de a conduce cartierul spre o lume mai bună şi a-ţi ţine vecinii aproape, ca un lider adevărat, nu de a fi condus sau de a vedea cum alţii îi conduc spre o lume mai bună pentru alţii)
Deci, România are nevoie şi de o flotă, iar în funcţie de puterea Ucrainei de a rezista unui asalt, în funcţie de vecini, România poate avea mai mare nevoie sau mai mică nevoie de flotă.(Momentan ai putea avea tendinţa să spui că ai nevoie de o flotă mai mare fiindcă tocmai ne-am trezit cu graniţă comună la mare, dar nu m-aş precipita în a prioritiza flota.)
Eu aş începe cu aviaţia şi armata, fiindcă Ucraina este cam slabă momentan, iar armata ar avea un rol de „soft power” mai la vest şi la sud de noi, dacă am avea o armată puternică. Adică ar transmite un mesaj celor ce le cam tremură genunchii şi văd în drujbă şi anti-ciolovecie o variantă.
Altfel ne-am asigura că nu o să avem varianta de coşmar(bine, aici trebuie şi diplomaţie), putem asista Ucraina şi Polonia pentru a ne asigura ruta ”cilovecă” spre Gdansk şi o ”buffer zone”.
Deci flota nu poate fi neglijată, nu poate fi neglijată nici varianta de cojmar, dar este vorba de prioritate.
E bine, un viitor domnitor/rege/împarat/președinte (sincer n’am înțeles bine ce titlu dorești!) trebuie să cunoască și tactică și strategie, tancuri/ infanterie/marină/ aviație…
-“Deci, România are nevoie şi de o flotă”… domnule unde ai stat ascuns până acum?
Săracu’ Mannerheim dacă ar fi știut el că se naște Antimaterie Vodă…
Dacă v-aş putea opri suferinţa..
Uite, de exemplu am folosit ca, nu decât.
”România are nevoie” era în contextul în care eu tot timpul am spus aici că flota României este pentru paradă şi se investesc fonduri inutil, când avem carenţe în locuri mai sensibile.
Normal că ai nevoie de tot, dar contează câţi bani ai. Ambele au nevoie de flotă, numai că doar într-un scenariu România are nevoie ca de aer.
Măcar ne puteţi povesti de Mannerheim, pentru a ne relaxa, pe offtopic.
Ar putea,dar un biet maresal finlandez nu s-ar ridica la valoarea d-tra.
Cred ca o iei prea literar 🙂
Nu contest ca o nava mai mare are clar calitatzi nautice mai bune si autonomie mai mare, deci numa’ plusuri
Insa “inaltimea valurilor pe vreme de furtuna si inghetul” le’or fi afectat performantzele si in anii precedentzi si au supravietuzit
Iar muedezele blonde din syria inca o freaca cu corvetele…
Cred ca motivul e pt ca pur si simplu niste nave mai mari cara armament si echipamente mai serioase
Dupa plimbarea prin Crimeea nu cred ca si’au mai pus problema navelor mici cu armament neutru muedez si african, datele problemei s’au schimbat, finlandezele au renuntzat la ideea de RBS15FMk3 (desi au pe Hamina) si intentzineaza all american, cu ESSM si Harpoon
Pun accentul pe mine pt ca minele sunt arme asimetrice
Si cu rusii o tara ca filandezia nu poate duce razboi simetric (mai era un destept pe alte siteuri care propovaduia sa facem razboi simetric cu rusii in crimeea 😀 )
Finlandezele au cumparat puternic armament NATO, NASAMS2, JASSM, Leo2 samd, inainte o mai frecau si cu armament rusesc dar acuma se pare ca s’au lamurit 😀
Oricum situatziile nu sunt foarte comparabile, in balta baltica au jdemii de fiorduri unde pot sa se ascunda, balta baltica e baltoaca NATO, la noi bulgaristanul, ukrainienii, georgia si imperiul otoman (foarte instabil dpdv politic) nu ofera acelasi support cum pot avea aia in balta baltica de la tarile NATO
Pe noi poate numai flota Republicii Moldova sa ne ajute cumva 😀
Poate ca finlandezii vor niste nave militare care sa faca ceva mai mult decat sa supravietuiasca unor furtuni. Poate chiar sa si lupte in conditiile alea.
de curiozitate, care sunt fiordurile alea din Marea Baltică și câte sunt finlandeze?
@alkxzs: sunt si in baltica , nemtzii le zic Föhrde
https://www.google.ro/maps/search/finland+coastline/@59.903806,22.2748516,9.25z oricum, nu sunt atat de spectaculoase ca si cele norvegiene, insa tot origine glaciara au, insa pe alt tip de relief…
or fi dar finlandez e numai unul, Paarlahti, destul de micuț
pentru că din pct vedere geologic, la fiorduri trebuie să mai ai și un munte de unde pleacă ghețarul, ori la ce munți au finlandezii cam greu cu fiordurile alea
probabil, insa o nava cu silueta joasa se poate ascunde aproape la fel de bine in chestiile alea multe si adanci ce se vad pe harta… cred ca asta voia sa zica gsg-u’ … si sunt destule, dupa cum se poate observa pe harta.
ce au finlandezii sunt multe insulițe și multe canale printre ele, dar alea nu sunt fiorduri
de aia și au construit finlandezii niște nave mici cu folosire multiplă cu propulsie de mare viteză, ar fi interesante și la noi poate, rușii sigur au încercat să le copie, ca și ucrainienii
He, he, GSG, mai tii minte discutia de la modernizarea NPR-urilor noastre, care chiar au un loc de VL intre turela si comanda, unde ziceam ca daca retrag NPR-urile sa mai adauge o corveta? 🙂
https://www.tehnomil.net/2017/10/16/so-you-wanna-12/
imediat dupa discutia cu Type 143A Gepard…
Well, se pare ca modificarile climatice exista totusi! 🙂
Finlandezii sunt baieti destepti, daca ar fi sa dau in bobii de cafea, as zice ca si suedezii sunt pe cale sa faca aceeasi miscare.
Toata lumea trece la nave mai mari, or sti ei ceva… 🙂
Altfel nu pot sa nu remarc seriozitatea finlandezilor pe partea AA. Poate ar trebui sa bagam de seama si sa dam un copy paste, dpdv capabilitati antiaeriene.
Si eu tot la suedezi ma gandesc ca vor fi urmatorii care sa urmeze tendinta. N-au facut mare chestie cu Visby asa ca ar fi cazul sa se gandeasca la altceva.
”…This new class of multi-purpose naval vessels, referred to as Monitoimialus 2020 (“Multi-purpose vessel 2020”) or Laivue 2020 (“Squadron 2020”)[12] in the preliminary papers, is intended to replace the Hämeenmaa- and Pohjanmaa-class minelayers and Rauma-class missile boats as they are retired…”
mai degrabă pare că finlandezi s-au inspirat de la danezi care au fost primii cu navele cu mai multe întrebuințări și în plus au avut probleme mari cu Rauma class, purtătoarele de rachete la care au probleme de structură! deși sunt destul de noi!
ce e destul de ciudat e că nu au submarine și nici nu au de gând în viitor!
https://saab.com/naval/submarines-and-warships/naval-surface-ships/nextgenerationcorvette/
Sunt curios cand o sa dea drumul la proiect.
Cand or gasi un
fraierarab sa plateasca proiectul, deocamdata e doar un pdf.Aia-s luati de italieni, francezi sau americani. Slabe sanse. Mai degraba India, ca tot au mai cooperat in cazul suprastructurilor compozite.
Altfel mi-e ca tot Suedia trebuie sa dea tonul.
Are balta
fraieripeste.