TehnoMil

Una din variantele T26 pentru Australia – Sursa: marinelog.com

Cel putin valurile australiene.

Britanicii au castigat contractul in valoare de AUD35bil / GBP19,5bil / o-carca-de-bani pentru furnizarea a 9 fregate ASW pentru Australia (programul SEA 5000), cu un design bazat pe fregatele Type 26. Interesant e faptul ca britanicii au castigat cu proiectul unei fregate ce inca nu a fost finalizata, in fata celor doi competitori – Navantia cu o varianta a fregatei F-100 si Fincantieri cu varianta ASW a FREMM – ale caror nave acumulasera deja experienta operationala.

Fregatele spaniole F-100 sint de altfel chiar in dotarea marinei australiene, cunoscute local drept distrugatoarele Hobart (inca o confirmare ca fregatele anti-aeriene europene inseamna de fapt distrugatoare pentru ceilalti) iar echiparea pentru rolul ASW nu e chiar de lepadat. Navele sint construite in Australia si exista deja experienta in operarea lor (a uneia de fapt, cea care a intrat in dotare) asa ca dupa toate probabilitatile, o varianta ASW a distrugatoarelor Hobart ar fi trebuit sa fie candidatul favorit. E posibil ca varianta asta sa fi platit pretul unei platforme putin optimizate pentru misiunea ASW unde reducerea nivelului de zgomot inseamna totul. F-100, o fregata anti-aeriana, nu era probabil optimizata ASW.

FREMM ale Fincantieri erau cele mai ieftine, dedicate ASW si deja in exploatare insa au pierdut oarecum inexplicabil. Probabil faptul ca firma italiana era necunoscuta in Australia a fost un motiv.

Revenind la Type 26 configurate pentru Australia, fata de varianta britanica se va renunta la radarul BAE Artisan si la VLS-ul pentru rachetele SeaCeptor, acestea fiind inlocuite de radarul AESA australian CEAFAR iar pentru a compensa pierderea SeaCeptor, numarul de celule MK41 va fi crescut de la 24 la 36.

Continuare…

Slædepatruljen Sirius sau pe romaneste Patrulele Sirius pe sanii trase de caini. O mica unitate de cercetasi a Marinei Daneze stationata in Groenlanda si care, asa cum reiese din nume, patruleaza pe sanii trase de caini. Sint doar 14 militari, impartiti in 6 patrule a cate doi oameni plus doi operatori radio, care trebuie sa asigure supravegherea unei regiuni de trei ori mai mare decat Danemarca.

Ca o paranteza, danezii se intreaba deja daca Groenlanda sau zona artica in general va fi urmatoarea Ucraina, avand in vedere miscarile rusilor, care au inceput sa investeasca in trupele artice.

Continuare…

Exemplu de folosire gresita a M1 – Sursa: armytimes.com

Irakienii revin la tancurile pe care le cunosc cel mai bine, adica derivatele lui T-72.

Intr-un efort de reconstructie si modernizare a unitatilor de blindate decimate dupa ultimul razboi din Golf, irakienii au primit 77 tancuri T-72 donate de Ungaria (cate tancuri aveau vecinii!) si apoi au cumparat 140 de tancuri M1A1. Tancurile au fost introduse in dotarea Diviziei 9 Blindata, Brigada 35, considerata o unitate “de elita” primind grosul M1A1, cantitati mai mici fiind primite de Brigazile 34 si 36, care au ramas sa opereze, cel putin partial, T-72.

Odata cu M1A1, irakienii au primit si asistenta pentru intretinere din partea GDLS, care a trimis tehnicieni in Irak pentru a intretine parcul de tancuri, efectuand inclusiv reconstruirea vehiculelor distruse in timpul razboiului cu Daesh. Lucrurile mergeau bine, se vorbea de un nou contract pentru inca 175 de M1A1 pentru dotarea completa a celorlalte doua brigazi si inlocuirea totala a T-72, echipajele incepand chiar sa fie pregatite pentru tranzitie.

Apoi ceva s-a intamplat si prin 2015 tancurile americane au inceput sa apara pe campul de lupta in dotarea unor factiuni pro-iraniene, ce luptau de asemenea in Irak contra Daesh dar si a tuturor celorlalte grupari, cum ar fi fortele kurde din Nordul Irakului. Tancurile respective nu pareau avariate sau capturate prin lupta, ceea ce a dus la suspectarea unei scurgeri controlate de tehnica americana din dotarea fortelor guvernamentale irakiene.

Continuare…

In sensul propriu. Luna trecuta Turcia a executat cu succes primul test al sistemului Korkut-D, destinat sa devina viitorul CIWS al marinei turce. Deocamdata complementar cu RAM-ul aflat deja in dotare, probabil pentru aplicatiile mai putin pretentioase insa nu se stie niciodata cand ar putea deveni o solutie alternativa in cazul in care apar probleme logistice.

Reteta a fost simpla:

Se da una bucata sistem Korkut, doua componente – Sursa: armyrecognition.com

Just add water – in cazul asta nava de antrenament Mehmet Pasa, fost dragor de mine german clasa Mosel Type 402 – Sursa: Twitter

Layer cake – rezultatul e suficient de estetic pentru un test si functioneaza – Sursa: hurriyet.com.tr

Turcii au publicat chiar si un filmulet cu ocazia testului care a fost:

Continuare…

La inceputul anului a avut loc lansarea unei noi versiuni a interceptorului C-RAM MHTK (Miniature Hit-to-Kill) construit de Lockheed Martin ca parte a programului IFPC Inc 2-I (Indirect Fire Protection Capability Increment 2-Intercept).

MHTK este un fel de CIWS terestru, proiectat pentru distrugerea rachetelor de artilerie cu raza scurta, a bombelor de aruncator si a avioanelor fara pilot. Cea mai importanta calitate este costul si dimensiunea redusa – doar 72cm lungime, 40mm diametru si 2,5kg – obtinuta prin renuntarea la incarcatura de lupta, racheta fiind de tip HTK. A fost sacrificata si raza de actiune, cotata acum la 3km impotriva RAM, posibil ceva mai mult impotriva UAV-urilor. Cum insa MHTK este ultima bariera pentru protectia unitatilor terestre, raza de actiune nu este atat de importanta, contand mai mult timpul de reactie, costul si numarul de rachete ce pot fi incarcate in lansator, MHTK bifand toate criteriile.
Continuare…