Archive for July, 2018

India cumpara NASAMS

In incercarea de a inlocui vechile S-“Unu si un sfert” Pechora, fortele aeriene indiene au orbecait cateva decade, cochetand ba cu MICA a lu’ MBDA, ba cu Akash cea sasie. Cand se credea ca Akash a castigat concursul de frumusete pe motiv de cumintenie si personalitate, intrand in numar mare in dotarea IAF, ceva s-a intamplat.
Se pare ca protectia oferita de Akash e foarte buna dar nu si pentru Delhi si Mumbai, care au nevoie de altceva.

In mod curios, alegerea nu s-a oprit la SPYDER, sistemul israelian fiind deja in dotarea fortelor terestre indiene ca inlocuitor pentru SA-8 si nici la MICA, sistemul francez european fiind mai mereu cotat ca favorit pentru ca este deja folosit pe avioanele IAF si mai ales datorita transferului tehnologic promis, ci lozul castigator a fost tras de  NASAMS.

Nu se stie ce are NASAMS mai bun decat celelalte optiuni pe care indienii le cunosc deja, sistemul norvegiano-american fiind ales mai degraba in ciuda gradului (redus) de transfer tehnologic pe care l-ar putea accepta vanzatorii. Sau cine stie, poate ca NASAMS a fost ales tocmai pentru ca indienii au aflat limitarile celorlalti, informatii “de utilizator”.
Pe scurt, un miliard de dolari pentru Kongsberg si Raytheon, zice Jane’s

Ca veni vorba de S-“Unu si un sfert”, si inlocuitoarele lor din dotarea RoAF asteapta sa fie cel putin modernizate. Se poate spera la ceva deceniul asta?

Inapoi in viitor, episodul 2

Deci... da. PTRS in actiune in Ucraina - Sursa: sovietarmorer.wordpress.com

Deci… da. PTRS in actiune in Ucraina – Sursa: sovietarmorer.wordpress.com

Sau 14.5mm il bate pe 12.7mm

Actiunile militare din Ucraina sau studiul de caz Ce se intampla cand razboiul modern se strica, sint prilejul unor ipostaze epice, vezi poza alaturata.

Trecand peste comicul de situatie, ce trebuie notat este reactivarea pustilor anti-car in calibrul 14,5x114mm sovietice, PTRS si PTRD care apar in destule imagini (de vazut aici) pentru a fi ceva mai mult decat o masura disperata a unor grupuri “cetatenesti” ce au gasit intrarea in vreun muzeu.

Ipoteza este confirmata de faptul ca si ucrainienii “pro-guvernamentali” au proiectat propria pusca anti-material in acelasi calibru deci respectivele arme nu sint chiar ineficiente.

Xado Spinex 14,5mm - Sursa: armyrecognition.com

Xado Spinex 14,5mm – Sursa: armyrecognition.com

Continuare…

Doi metri pentru Romeo

MH-60R ALFS Dipping Sonar, sa se dea la toti - Sursa: navy.gov.au

MH-60R ALFS Dipping Sonar, sa se dea la toti – Sursa: navy.gov.au

Pe aceeasi bursa la care se schimba un regat pentru un cal, pretul unui MH-60R “Romeo” e de doi metri de carena Sigma 10514.

Poate cea mai neclara sectiune a caracteristicilor navelor militare e cea referitoare la aviatia navala. Foarte rar sint publicate separat tonajele elicopterelor ce pot apunta fata de cele ce pot fi gazduite in hangar – cele doua valori sint cel mai adesea diferite.
Ambiguitatea duce de cele mai multe ori la confuzii, sursele secundare simplificand totul prin citarea unei singure valori, de obicei a celei mai mari, asa ajungandu-se ca unele nave sa fie cotate ca putand gazdui in hangare elicoptere de tonaje mult mai mari decat in realitate.

De exemplu, cele doua oferte cotate cu cele mai multe sanse pentru programul corvetelor romanesti, Sigma 10514 van Damen si Gowind2500 du Naval Group.
In varianta vanilie, originala sau indoneziana – depinde de interpretare – Sigma 10514, la cele 105m si 2.365 tone ale sale, suporta apuntarea unui elicopter de 10 tone insa in hangar este loc doar pentru un elicopter de 6 tone, cel putin constructorul este cinstit desi este preluat in general gresit. Deci indonezienii au trebuit sa se multumeasca cu niste elicoptere Airbus Panther de 4.3 tone.

In cazul Gowind2500, din nou varianta originala, adica egipteana, cea de 102m lungime si 2.500 tone (diferenta fata de cele 2.365 tone ale Sigma 10514 e facuta de latimea de 16m vs 14m), constructorul este mai smecher, se fereste sa dea clar cele doua valori si lasa loc interpretarilor zicand ca:

“With a broad beam and excellent seakeeping characteristics, GOWIND® 2500 operates an organic 11 t class helicopter”.

Sursa: naval-group.com

Interesant e ca egiptenii vor opera SH-2G Seasprite de 6 tone de pe Gowind2500. Nu e clar daca motivul alegerii SH-2 e pretul mic cerut de americani prin EDA sau daca Gowind2500 egiptene au hangare limitate doar pentru elicoptere medii.

Continuare…

Grasul

LM-100J, adica varianta civila a C-130J, efectuand un zbor demonstrativ in cadrul Farnborough 2018, inclusiv un looping.

 

Oare C-130 romanesti ce or mai face?

N-ai drumuri, pierzi razboiul


 

“What needs to be done now is to improve infrastructure rail, highways, so that the rest of the Alliance can get here. At the conclusion of the Saber Guardian exercise last year, we had equipment that was stuck in Romania for more than two months, trying to get it back to Germany. It’s a combination of capacity and regulations.”
NATO tests how it can move equipment into the Baltics to be closer to Russia, it doesn’t like what it found. Hodges describes a U.S. Army HET crew embarking on such a test last year, trying to move a tank along a long, tortured route. “They drove it over the Carpathians, from Poland down to Mihail Kogalniceanu,” he said. “It was very, very difficult.”
Sursa: popularmechanics.com How Roads Could Win or Lose a War With Russia

Noutati antinava

 

RIMPAC 2018 a insemnat un exercitiu SINKEX sub semnul interoperabilitatii inter-arme/internationale si al premierelor.

Faptele cunoscute si interesante pentru Romania ar fi testarea in premiera de catre US Army (nu USN) a bateriilor terestre lansatoare a NSM, folosirea UAV-urilor MQ-1C Gray Eagle si a elicopterelor AH-64 Apache pentru descoperirea tintei iar unul mai putin interesant este folosirea coordonata a rachetelor antinava japoneze Type 12. Evenimentul mai putin cunoscut insa relevant pentru Romania este folosirea unor rachete GMLRS pentru lovirea navei. Surpriza vine in ceea ce priveste distanta la care au fost folosite.
Din ce s-a publicat, NSM a lovit tinta la o distanta de 63 de mile (~100km) de locul lansarii, baza Barking Sands, Hawaii. Nimic deosebit pentru NSM, care are o raza de actiune lejer mai mare insa e ceva special pentru GMLRS, care era cotata pana acum cu o raza de actiune de doar 43 de mile (70km) – se pare ca in realitate ar fi vorba de 84km dar oricum mai putin decat cei 100km demonstrati acum.

A aparut deci banuiala ca RIMPAC 2018 a insemnat de fapt testul unei noi variante GMLRS, despre care se stia ca e in dezvoltare, TG (Tail Controlled) GMLRS.
Descrisa cu cuvintele lor:

The currently fielded system can precisely deliver a 200lb warhead approximately 84km and is called the 70km sniper round.
The Tail Controlled GMLRS is a partnership between AMRDEC and Program Executive Office, Missile & Space, to extend the current range of the GMLRS from 70km to upwards of 130km.
The current iteration of GMLRS has control surfaces on the front end of the rocket, which contribute to the limited range. Tail guided configurations under development by AMRDEC will replace the current rocket engines, and move the control surface to the tail end of the rocket, increasing efficiency and distance.
Sursa: amrdec.army.mil

 

 

Deocamdata nu exista o confirmare oficiala a folosirii GMLRS clasice dintr-o pozitie avansata sau a testarii TG GMLRS insa aparitia noii versiuni pare a fi oricum doar o chestiune de (putin) timp asa ca utilizatorii HIMARS trebuie sa-si ia notite. Folosirea mai ales a Gray Eagle (dar si a elicopterelor de atac) ar trebui subliniata cu creionul chimic.

Greu la deal

Cine sa fie fericitul castigator al contractului IGSU pentru elicopterele medii/grele capabile sa ridice un bambi bucket de minim 2.500kg?

 

 


Continuare…

Iepurasul la farmacie

Sursa: gov.uk

Sursa: gov.uk

Aveti morcovi?

Sau fiecare cu morcovul lui.

La deschiderea salonului aerian Farnborough, Secretarul Apararii britanic Gavin Williamson a facut doua anunturi: primul a fost de fapt prezentarea conceptului britanic pentru avionul de noua generatie Tempest iar al doilea s-a referit la publicarea noii editii revizuite si imbunatatite a Strategiei de Lupta Aeriana.

Lucrul la programul noului avion va incepe imediat insa mai intai se cauta parteneri internationali – deocamdata doar italienii de la Leonardo – si se spera ca in 2020 sa se stabileasca modelul dupa care se va face achizitia, decizia finala urmand sa fie luata undeva prin 2025 iar avionul ar urma sa intre in dotare prin 2035… Echipa ce a inceput studiul preliminar este britanico-italiana si nu poate scapa coincidenta lansarii simultane cu proiectul franco-german.

Strategia britanica este mai degraba stravezie: pentru ca au fost practic exclusi din faza de productie a proiectului Galileo pe motiv de Brexit – o poveste interesanta care trebuie lasata pe alta data – britanicii au obtinut un morcov, asa ca folosesc Tempestul pentru a flutura respectivul morcov in fata francezilor si germanilor, doar-doar vor fi primiti in echipa A.
Continentalii pare ca s-au vorbit si i-au trimis pe italieni la inaintare sa-i ameninte pe britanici cu inca un morcov – la doi morcovi galbeni, unul rosu – CEO-ul Leonardo avertizand ca in caz de Brexit dur, va fi dificil de continuat cooperarea cu britanicii.

Cat despre Strategia de Lupta Aeriana a Romaniei Marii Britanii – se pare ca de la o vreme e de fapt acelasi lucru – englezii nu uita sa se mandreasca cu operatiunile facute in jurul lumii. Pe lista tarilor europene carora li s-a furnizat niste securitate aeriana se inscrie, pe langa baltici, si Romania, care primeste si ea un morcov.

Continuare…

De ce sarbatoreste Airbus? Episodul 5

H145M - Sursa: AIrbus

H145M – Sursa: AIrbus

Pentru ca ungurii cumpara 20 de  H145. Elicopterul e relativ similar cu H135 aflat in serviciul (civil) al Romaniei, H145 fiind mai greu cu aproximativ 700kg si mai puternic cu vreo 200CP, nimic prea dramatic. Alegerea nu a fost de fapt prea dificila, Airbus fiind liderul mondial in domeniul elicopterelor usoare para-civile, acelasi motiv pentru care H135 se gaseste si in dotarea MAI.

Si pentru ca veni vorba de elicoptere usoare si MAI, e greu de imaginat ca Airbus nu va primi cel putin comanda pentru elicopterele usoare pe care IGSU vrea sa le cumpere, H135 “furand” startul selectiei, pe motive logistice.
E de notat ca IGSU va derula procedura de licitatie fara a se sincroniza in nici un fel cu MApN, care la un moment dat semnaliza niste cerinte relativ similare. Se poate veni cu pretextul nevoii de fonduri europene dar daca ar fi fost vorba de vreun beneficiu mai personal, romanii ar fi gasit rapid o metoda de rezolvare a dilemei.
O eventuala sincronizare a programelor de achizitii de elicoptere ale MAI si MApN ar aduce insa ceva potentiale beneficii asa ca ar trebui sa ramana o pista de explorat.

Ca (aproape) intotdeauna cand e vorba de asemenea achizitii in Romania se pune problema beneficiilor industriale desi de cele mai multe ori se ramane la stadiul de discutii. In cazul in care convenim ca ideea autarhica a elicopterelor fabricate 100% in Romania a murit si acceptam ca indiferent de optiune, Romania va fi dependenta de piese de schimb din exterior, ramane sa fie concentrate eforturile pe beneficiile economice, cuantificate prin valoarea din costul programului care va proveni din Romania.

Are sens deci ca industria romanesca sa incerce sa se concentreze pe elementele ce contribuie cel mai mult la costul total dar tinand cont si de beneficiile pe care le-ar aduce in viitor integrarea in lantul de furnizori ai contractorilor principali.

Din punct de vedere al achizitiei, cele mai importante subansamble ar fi fuselajul, cu 25% din costul recurent, motoarele (20%), rotorul (11%), transmisia (9%) iar avionica osciland intre 10-20%, in functie de tipul elicopterului. Studiul din care au fost luate cifrele este postat mai jos.

Continuare…

Nema educatie, nema putirinta

Pasul #1: GE cumpara in 2008 compania ceha Walter Aircraft Engines, specializata in producerea de motoare cu reactie si turbopropulsoare. Americanii imbunatatesc produsul original Walter, turbopropulsorul M601 instalat pe LET L-410, rezultand H80 si H85.

 

Pasul #2: GE anunta in 2016 ca Cehia va deveni centrul de dezvoltare si productie pentru noul turbopropulsor ATP (Advanced Turboprop), redenumit GE Catalyst, motor construit dupa un proiect complet nou, cu cele mai moderne tehnologii disponibile.

 

Catalyst este initial destinat echiparii Textron SETP (Single Engine TurboProp), cunoscut acum drept Cessna Denali.

Continuare…