RIMPAC 2018 a insemnat un exercitiu SINKEX sub semnul interoperabilitatii inter-arme/internationale si al premierelor.
Faptele cunoscute si interesante pentru Romania ar fi testarea in premiera de catre US Army (nu USN) a bateriilor terestre lansatoare a NSM, folosirea UAV-urilor MQ-1C Gray Eagle si a elicopterelor AH-64 Apache pentru descoperirea tintei iar unul mai putin interesant este folosirea coordonata a rachetelor antinava japoneze Type 12. Evenimentul mai putin cunoscut insa relevant pentru Romania este folosirea unor rachete GMLRS pentru lovirea navei. Surpriza vine in ceea ce priveste distanta la care au fost folosite.
Din ce s-a publicat, NSM a lovit tinta la o distanta de 63 de mile (~100km) de locul lansarii, baza Barking Sands, Hawaii. Nimic deosebit pentru NSM, care are o raza de actiune lejer mai mare insa e ceva special pentru GMLRS, care era cotata pana acum cu o raza de actiune de doar 43 de mile (70km) – se pare ca in realitate ar fi vorba de 84km dar oricum mai putin decat cei 100km demonstrati acum.
A aparut deci banuiala ca RIMPAC 2018 a insemnat de fapt testul unei noi variante GMLRS, despre care se stia ca e in dezvoltare, TG (Tail Controlled) GMLRS.
Descrisa cu cuvintele lor:
The currently fielded system can precisely deliver a 200lb warhead approximately 84km and is called the 70km sniper round.
The Tail Controlled GMLRS is a partnership between AMRDEC and Program Executive Office, Missile & Space, to extend the current range of the GMLRS from 70km to upwards of 130km.
The current iteration of GMLRS has control surfaces on the front end of the rocket, which contribute to the limited range. Tail guided configurations under development by AMRDEC will replace the current rocket engines, and move the control surface to the tail end of the rocket, increasing efficiency and distance.
Sursa: amrdec.army.mil
Deocamdata nu exista o confirmare oficiala a folosirii GMLRS clasice dintr-o pozitie avansata sau a testarii TG GMLRS insa aparitia noii versiuni pare a fi oricum doar o chestiune de (putin) timp asa ca utilizatorii HIMARS trebuie sa-si ia notite. Folosirea mai ales a Gray Eagle (dar si a elicopterelor de atac) ar trebui subliniata cu creionul chimic.
M-am tot intrebat de ce la exercitiile astea (din ce am vzut, se fac destul de des, 1-2 ani), nu investesc un pic, si sa puna pe rabla respectiva un sistem CIWS, RAM.
Habar nu am cat ar costa, sistemul, rachetele, senzorii, ma rog, tot pachetul. Dar experienta cred ca ar fi, vorba reclamei, de nepretuit.
Cand o nava e pregatita de scufundare este curatata de orice ar insemna un pericol ecologic si banuiesc ca armamentul plus senzori functionali nu ar fi ok.
Ca sa sintetizam,la testul din al doilea videoclip, cu TC-GMLRS:
– au atins o raza de lovire de 112.9Km;
– viteza atinsa la momentul opririi motorului racheta – 3.8 Mach;
– apogeu: 30km;
– timp de ajungere la apogeu: cca 70 sec;
– unghi de cadere pe tinta 70 grade;
– viteza de lovire a tintei: 1.3 Mach
Si asta schimband doar pozitia aripioarelor.
deci vom avea posibilitatea sa cumparam rachete antinava pt HIMARS nostru care va putea lovi nave la viteze supersonice?
deci sunt si rachete antinava dar care nu au un efect la tinta asa de devastator precum are o racheta antinava pur sange…insa pentru a impiedica o debarcare, sunt ideale si ai o cadenta de tragere foarte buna si un unghi de lovire la care nu prea sunt multe sisteme CIWS actuale pregatite sa pareze loviturile unei astfel de rachete.
Cu dezavantajul ca nu pot lovi nave in miscare.
sant convins ca vor dezvolta o varianta dirijata
iar efectul la tinta mai slab ii compensat prin cadenta de tragere mai mare