Bani pentru partid

La Le bourget 2015 - Sursa: Dassault

La Le bourget 2015 – Sursa: Dassault

Pentru ca vin de prea multe ori impreuna, a ajuns oarecum normal ca atunci cand te uiti mai aproape la un contract de offset sa gasesti si un caz de trafic de influenta si mita.

Astazi, vesti din tara care a gasit calea de a scapa din lumea a treia prin legalizarea ciubucului offsetului la 30% din valoarea contractelor.

Tariful

India, aceasta Romanie a Asiei din punctul de vedere al invartelilor, a negociat o eternitate un contract pentru achizitia a 126 de avioane Rafale si asamblarea lor in India de catre HAL. Cum toate lucrurile trebuie sa aiba un sfarsit, inclusiv eternitatea, guvernul indian s-a schimbat si “noul prim” Narendra Modi a anulat abrupt negocierile in Aprilie 2015 schimband complet obiectivul: noul contract prevedea doar 36 de Rafale, venite la cheie din Franta, HAL sarind din schema.
Conditia: 50%.

India a oficializat obligativitatea offsetului, fixandu-l la 30%, probabil ca prea batea la ochi sa puna mai mult desi hartia suporta orice. In cazul Rafale, s-au intins la 50%. Initial francezii s-au chinuit sa explice:

“The French government has rejected Indian negotiators’ demand for a 50 per cent offset clause citing sharp cost escalation but offered to participate in ‘Make in India’ projects to carry forward the talks for 36 Rafale fighter jets that have hit turbulence.

The sources said the offset clause will simply drive up the cost of each aircraft.”
Sursa: indianexpress.com

 

Totusi, clientul nostru, stapanul nostru. Daca plateste… Rezultatul, cu cuvintele lor:

Rahul had mentioned the “magic” by which the price of a Rafale aircraft had skyrocketed. He had said, “The price of a Rafale aircraft negotiated by the UPA was ₹570 crore. Modiji goes to France and does magic to jack the price to ₹1,670 crore.”
Sursa: nationalheraldindia.com

 

1,670 crore inseamna 200 de milioane de euro per avion si da, pretul final a fost de EUR7.8bil pentru 36 de Rafale.

Pana aici, nimic deosebit. Vrei offset, il platesti. Dar abia de aici incepe povestea politista.

 

Un’ te duci tu offsetule

Cel mai mare beneficiar al investitiilor cumparate de indieni prin offset a fost Reliance Defence, o companie infiintata pe 28 Martie 2015 de miliardarul Anil Ambani, adica cu doar 12 zile inainte de anuntarea noului contract (10 Aprilie 2015) cu francezii. Evident, Reliance Defence nu avea nici un fel de experienta in productia aero dar asta nu i-a impiedicat sa intre intr-un JV numit Dassault Reliance Aerospace Limited, unde indienii detineau 51% din actiuni. DRAL urmeaza sa produca ceva componente pentru biz-jetul Falcon 2000 si, cel putin asa se vorba initial, piese pentru Rafale.

Excluderea constructorului HAL in favoarea unei firme abia infiintate, fara nici o legatura cu domeniul, i-a facut pe indieni sa inceapa sa-si puna intrebari.

 

Coincidenta

Cu doar doua zile inainte ca memorandumul de intelegere pentru achizitia avioanelor sa fie semnat, Reliance Entertainment, evident tot a lui Anil Ambani, a semnat o intelegere cu o companie de productie de filme franceza, Rouge International, pentru finantarea unui film.

Fericita coincidenta e ca respectiva firma este a actritei/producator Julie Gayet, partenera presedintelui de la acea data al Frantei, François Hollande.

Julie Gayet si François Hollande - Sursa: Reuters via thewire.in

Julie Gayet si François Hollande – Sursa: Reuters via thewire.in

 

Filmul, numit Tout la-haut, ar fi beneficiat de o suma de EUR1,6milioane platita de indieni, redusa de la EUR3mil promisi initial. Nici macar plata efectiva nu a fost facuta direct, ci printr-un fond de investitii franco-indian, VisVires Capital.

Macar rezultatul arata bine:

 

Scapa cine poate

Singura aparare gasita de Reliance e ca nu vor fabrica nici o piesa pentru Rafale. E bine, inseamna ca nu se vor prabusi din cauza lipsei de experienta a furnizorului dar nu asta e problema cu offsetul.

Hollande, strans cu usa cu coincidenta, declara ca de fapt Reliance a fost “introdusa” de guvernul indian si francezii nu ar fi avut de ales:

“Nous n’avions pas notre mot à dire à ce sujet. C’est le gouvernement indien qui a proposé ce groupe de service, et Dassault qui a négocié avec Ambani. Nous n’avons pas eu le choix, nous avons pris l’interlocuteur qui nous a été donné. C’est pourquoi, par ailleurs, ce groupe n’avait pas à me faire quelque grâce de quoi que ce soit. Je ne pouvais même pas imaginer qu’il y avait un quelconque lien avec un film de Julie Gayet , explique François Hollande.”
Sursa: leparisien.fr

 

Guvernul indian zice ca dimpotriva, n-a avut nici o legatura, totul e o intelegere intre firme:

“The report referring to former French president Mr. Hollande’s statement that government of India insisted upon a particular firm as offset partner for the Dassault Aviation in Rafale is being verified,” the Defence Ministry said in a tweet.
It is reiterated that neither government of India nor French government had any say in the commercial decision”
Sursa: news24online.com

 

Mai ramane o singura piesa.

Pentru a recapitula, indienii au platit de la bugetul public un pret umflat serios pentru ca banii sa se duca spre o companie privata infiintata chiar inaintea anuntarii contractului, fara nici o legatura cu domeniul aero. Dar cu destule legaturi in alte domenii, de exemplu cel al filmelor, noroc ca presedintele francez a fost usor de multumit prin modalitatea asta. Ramane de vazut cum a fost multumit si patronului politic indian.

A, inca ceva: in Iunie 2017 Reliance Defence se pregatea de intrarea intr-un alt JV, de data asta cu Thales, pentru inca o felie de offset din contractul pentru Rafale. Cum offsetul ar fi de 50% din contract, inseamna ca sint doar 4 miliarde de sifonat. Care in realitate sint mai putini, pentru ca multiplicatori.

Daca n-au pus la lege sa fie 80%, asa le trebuie. Fraieri. Or sa ramana vesnic saraci.

 

Both comments and pings are currently closed.

16 Responses to “Bani pentru partid”

  1. Just VAS says:

    O caracterizare facuta de un indian pe QUORA: “Mother of all defence scams”

    Ma intreb, o reactie ca cea de mai jos, a fost vis-a-vis de teapa cu 4×4 care mergea si cu Pepsi, al lui S. Ghita?
    “A senior official associated with Lockheed Martin also told NH that the deal has sent worrisome signals to India’s defence industry’s private players. “L&T is in this field for more than 40 years, Tatas for almost 30 years. Mahindra has also been a player. But when it came to such a crucial deal, all of a sudden, a new company with zero experience in the sector came to the fore”.

    Grijile pe care si le fac indienii:
    Reliance Aerospace is just a front for foreign companies to gain an eventual chokehold on the defence sector. This company was set up just before the PM’s announcement about this deal.

    Macar la noi nu prea mai au ce industrie de aparare sa gatuie, am rezolvat-o noi de mult, indienii astia niste ageamii, nu stiu ca treburile astea se fac o data si bine.

  2. stan says:

    da nici sa cumperi cu bani jos nui solutia

    • admin says:

      N-are legatura cu offsetul, poti face achizitii cinstite si cu credit.

      • stan says:

        tot una ii cu banu jos sau cu credit bani ies din tara oricum
        am platit 3,9 miliarde de dolari pt 7 baterii patriot
        eu nu zic ca nu avem nevoie de ele dar 3,9 mld de dolari au iesit din tara si cineva trebuie sa munceasca pt ei
        si nu sant politicieni
        dar in schimb daca tu faci offset si ii pui pe aia sa investeasca in romania de cateva sute si apoi vinzi la export si faci profit macar o parte din bani aia se intorc in tara
        si al 2 lucru important pe viitor nu mai trebuie sa cumperi din afara de exemplu sisteme aa cu raza scurta daca ii pui pe aia sa faca ofset in astea
        dar da la noi coruptia inpiedica toate astea

        • admin says:

          Pai nu investesc aia din banii lor, tot din banii tai se fac investitiile. Deci e un ajutor de stat, ne-am lamurit.

          si apoi vinzi la export si faci profit macar o parte din bani aia se intorc in tara” – DACA vinzi la export ceva si DACA faci profit si DACA nu ascunzi profitul prin Bermude. Deci statul investeste prin intermediul firmei straine o suma X intr-o companie romaneasca, aia exporta Y, fac profit Z si statul taxeaza T. Unde T <<<<<< (mult mai mic) decat X. Buna treaba, inca ar fi ok daca ar fi transparenta investitia asta. Daca o investitie de genul asta ar avea sens economic, ar face-o privatii. Daca nu are sens, o face statul.

          • stan says:

            si atunci care e solutia?

            • admin says:

              Solutia nu e spectaculoasa, e mai multe, complexe si lovesc in interesele de partid si de stat deci nu prind:
              1. Legislatie mai putin restrictiva in domeniul productiei de armament. Cine stie, poate se trezec unii sa scoata o arma de asalt mai buna. Revolutie. Catastrofa. Apocalipsa.
              2. In firmele private investec proprietarii, nu statul. Cercetare proprie sau licenta. Produc ce se cauta pe piata, adica aia de export ca Romania nu exista ca piata de armament. Daca ai succes extern, nu te mai intereseaza daca MApN-ul comanda sau nu de la tine. Cu putine exceptii, privatii romani nu au succes la extern pentru ca stau la pomana interna.
              3. In companiile de stat investesc proprietarii adica Romarm si/sau Min. Ec. La fel, cercetare proprie sau licenta. Daca nu au bani de investit, scot actiunile pe bursa si se mai scutura CA-urile de nepoti, veri si cumetri. Nasol moment. Mai bine le fac pe toate “strategice”.
              4a. MApN-ul foloseste bugetul de achizitii pentru achizitii – un concept radical. Cumpara cu licitatie deschisa, cu punctaj favorizand cu masura un procent cat mai mare de componente locale. Majoritatea punctelor vin din depasirea parametrilor minimi si pret.
              4b. O mica parte din bugetul MApN se duce spre cercetarea chestiilor care sint sensibile (criptare, razboi electronic si foarte putine alte chestii) sau unde se vrea o solutie care nu se gaseste pe piata (n-am exemple dar nu din vina mea). In rest, se opresc “cercetarile” pe chestii care se gasesc acum pe piata si unde nu exista sanse sa se scoata ceva mai bun. Alt moment nasol.

  3. stan says:

    offsetul se justifica doar atunci cand bani merg la o companie care poate vinde produsele militare si la export astfel recupereaza bani dati pe offset
    prin bani care intra in tara
    iar a 2 solutie este sa dezvolti tu produsele fara sa mai cumperi de la alti
    din nou si aici se justifica doar daca poti vinde la export

    • admin says:

      Nu si atunci cand compania e privata, banii fiind de la bugetul public. Adica nu ajutam pe unii “baeti dastepti” cu bani publici. Daca esti privat, investesti banii tai, nu pe ai statului. Altfel, de ce sa ajute statul dor pe unii, cu stele in frunte si prin alte locuri, de ce nu pe toata lumea?

      Nici chiar daca e vb de o companie de stat nu functioneaza, banii fiind de la bugetul MApN. Sa-i ajute Min Ec cu investitii. Bugetul MApN e pentru achizitii.

      Deci nu. Si asta pana sa ajungem la coruptie.

      • stan says:

        ajutoare de stat se dau si acuma la multe firme cu conditia sai platesti inapoi prin taxe si sa creezi locuri de munca
        iar in domeniul militar firmele de stat nu inoveaza si nu fac cercetare si dezvoltare
        firmele private da

        • admin says:

          Cu o foarte mare diferenta: ajutoarele de la stat sint transparente adica sumele sint cunoscute si verificate de UE. Offsetul nu e transparent, sumele respective putandu-se duce pe productia de filme. Diferenta asta e esentiala. Nu zice nimeni sa nu-i dai ajutor de stat lui LM ca sa vina aici, lui Raytheon sa cumpere Elmec si lui Bell sa faca linie la Brasov. Atat timp cat stii cat e ajutorul asta, e ok. Cum nu stii cat platesti pentru offset, aia e o gaura neagra. Si nu din bugetul MApN, ca ala nu e buget pentru ajutoare de stat.