TehnoMil

Considerata de unii o proto-arma de asalt datorita calibrului de putere redusa (6.5×50mmSR Arisaka), pusca automata a lui Fedorov a fost folosita totusi doar ca o mitraliera usoara asa ca nu prea se califica. Ramane insa una din primele arme automate portabile adoptate de vreo armata.
Interesant e ca prima utilizare a avut loc in 1917 pe frontul romanesc.

Si pentru ca veni vorba de Arisaka, alegerea calibrului a fost dictata de existenta unui numar semnificativ de arme japoneze in dotarea Rusiei, existand chiar zvonul neverificat ca o parte din ele ar fi ajuns in posesia romanilor dupa 1918 desi e improbabil sa fi fost adoptate vreodata. Cu siguranta ar fi unele dintre cele mai exotice arme care au ajuns pana in Romania, daca e adevarat.

Sa facem din tun tractoare si din LCS FFG(X) – Sursa: Lockheed Martin

Sau corveta ca fregata.

In incercarea de a mai da o mana de vopsea pe LCS-ul de clasa Freedom si a-l transforma intr-un concurent serios pentru viitoarele fregate FFG(X), Lockheed Martin are o problema: capacitatea de supravietuire a LCS in varianta de baza nu corespunde cerintelor USN pentru nave de lupta “adevarate”.

Pana acum existau doar anecdote cu privire la sansele reduse pe care le aveau corvetele (n-am gasit alta rima) LCS in a supravietui unei intalniri cu nave de tonaj similar din dotarea unor adversari cum este China sau unui atac cu rachete anti-nava lansate de avioane, mod de operare favorit al Rusiei.

In principal, “vina” era atribuita lipsei unor sisteme de rachete antinava cu care sa angajeze lupta cu navele adverse de la o distanta suficienta, pentru a pune in valoare capacitatea superioara de localizare si transmitere de date specifica USN sau lipsei unui sistem anti-aerian capabil sa tina cat mai departe eventualele amenintari aeriene. Doar in treacat era mentionata capacitatea de supravietuire redusa a LCS, asumata la momentul proiectarii in schimbul unor caracteristici superioare in alte zone.

Problema a devenit “oficiala” in momentul cand USN a trasat cerintele pentru FFG(X), care ar urma sa dispuna de o capacitate de supravietuire in cazul unor lovituri directe demna de o nava de lupta. Pentru ca totul are un echilibru, USN a relaxat serios in schimb cerintele legate de viteza. Concret, elementele propulsiei trebuiesc separate de spatiu suficient pentru ca in urma unei lovituri, fregata sa dispuna de macar jumatate din puterea instalata.

LCS-ul Freedom a fost insa proiectat mai curand asemanator cu o masina sport, cu elementele de propulsie inghesuite intr-un spatiu cat mai mic posibil.

Continuare…

Instructor roman pentru afgan cu NSV – Sursa: militarytimes.com

Pentru ca nimic nu-i enerveaza pe rusi mai tare decat capitalistii mai vechi sau mai noi care le produc armele fara licenta, SOCOM a dat cu batul prin gard si a cerut oferte din partea producatorilor americani pentru copierea mitralierelor PKM si NSV.

Inainte de a sari cu idei cum ca americanii vor sa se doteze pe model sovietic, mitralierele respective vor fi fabricate in calibrele originale tip Est asa ca destinatia este exportul catre tari “amice si prietene” care inca au cu ce sa le foloseasca – Afganistan, Ucraina, etc.. via SOCOM adica Beretele Verzi, baietii cu reconstructia si dezvoltarea.

Ca-n bancul cu Mihai Viteazul si ungurii, rusii de abia acum au aflat si ameninta cu… nu se stie ce masuri decisive. Or mai lasa decisiv din pret?

Vestea e destul de proasta pentru Cugir, care facea ceva negot cinstit cu mitralierele PKM. Daca americanii vor decide sa nu mai cumpere si sa re-exporte mitraliere din alte surse (inclusiv Romania) si sa exporte doar ce produc local, Cugirul va primi o lovitura serioasa. Insa situatia ar putea sa devina si mai proasta daca, urmand firul logic, americanii s-ar porni sa fabrice si AK-uri. Oare Cugirul s-ar apuca de ceva nou? Judecand dupa ultimele stiri, nu.

Noroc ca nu producem NSV. Ca veni vorba, e interesant de notat ca americanii vor produce un model de mitraliera (NSV) mai modern decat cel produs la Cugir (DShK). N-om putea cumpara licenta de la ei?

Ucraina a incercat marea cu degentul prin 2008, cand a cerut Statelor Unite o fregata Oliver Hazard Perry.
Interesanta analiza americana de la acea data, publicata prin “bunavointa” Wikileaks:

Reactions of neighboring nations are likely to be mixed. There is an exaggerated belief among many Ukrainian officials that the frigates could provide the Ukrainian Navy with the ability to defend Ukraine’s shores from, among others, Russia. Although these ships could, depending on how they are eventually outfitted, provide the Ukrainian Navy with a real combat capability, this capability would not be something to challenge Russia or Turkey (with the region’s most serious naval presence). At the same time, we assess that it is quite likely that Russia will use the acquisition as an opportunity for an anti-Ukrainian and anti-NATO public information campaign – most particularly directed to media outlets in Crimea, where Russia still hopes to maintain the Black Sea Fleet after the current 2017 expiration of its basing treaty with Ukraine.

10. (C) The negative public relations campaign notwithstanding, our assessment is that an FFG is likely to do little or nothing to change the balance of power in the region. We would not expect either Russia or Turkey to share Ukraine’s assessment of the strategic impact or military importance of a frigate in the region. Likewise, we would expect little militarily substantive reaction from either country in response (e.g., serious objection, diplomatic protests, or changes in posture).

11. (C) We believe other Black Sea littoral states are likely to have a muted response or take a neutral position. While political relations with Romania are currently strained, we would anticipate that, by the time this purchase (if approved) were ready to move forward, relations are likely to have recovered. Georgia, which is allied with Ukraine and which depends on Ukraine for political support in the region, may see a Ukrainian frigate purchase as a positive development.

Sursa: Wikileaks

Saptamana trecuta media ucrainiana a publicat o stire conform careia SUA a fost in sfarsit de acord sa transfere Ucrainei doua fregate OHP ca EDA. Mai bine mai tarziu decat niciodata, ar putea zice ucrainienii.
Vecinii deja viseaza la modernizari de genul facute de Australia sau Turcia insa dupa buget e probabil ca vor primi “pachetul polonez”.

Fregata OHP poloneza Gen. T. Kościuszko – Sursa: Wikipedia.org

In principiu, cele doua nave ar putea fi (re)dotate rapid si ieftin pentru a lansa cel putin rachete Harpoon daca nu si SM-1- fregatele neavand lansatoarele Mk13 care pot fi insa reinstalate – insa costurile unei modernizari mai ample, care sa permita lansarea SM-2 sau ESSM, sint mari si deci putin probabil ca ucrainienii sa incerce macar sa ceara asa ceva. Aprobarea transferului pentru SM-2 sau ESSM ar fi o alta discutie.

Ucraina ar obtine astfel un fel de corveta purtatoare de rachete, cu autonomie mare si capabila sa opereze in conditii meteo proaste. Si cam atat. Eventual o modernizare a suitei ASW ar putea fi o idee buna, avand in vedere situatia din MN dar ucrainienii se vor lovi din nou de problema transferului echipamentelor.

Revenind la reactiile vecinilor, cum ar trebui sa primeasca Romania vestea asta? O fi de bine ca rusii trebuie sa aiba grija a doua nave in plus sau de rau, avand in vedere ca relatiile cu Ucraina sint oarecum imprevizibile?

“The Romanian police that control the external borders of the European Union are interested in purchasing Croatian-made special purpose arms and equipment, Interior Minister Davor Bozinovic said after meeting with his Romanian counterpart, Carmen Dan, in Bucharest on Thursday.”
“Specifically, Romania’s Dan expressed interest in the purchase of handguns and helmets manufactured by the Karlovac-based HS Produkt company, which successfully exports most of its products to the US market.”
Sursa: hr.n1info.com

Pistoalele in cauza au ceva succes in SUA:

Desi Romania nu se situeaza geografic in Balcani, nu pierde nici o ocazie sa-si demonstreze apartenenta culturala.

Pe scurt, dupa ce dintr-un exces de zel (n-am gasit alta exprimare eleganta) a fost permisa intrarea pe usa a unui singur competitor pentru contractul bateriilor terestre pentru rachetele navale, acum toti candidatii posibili au fost lasati sa intre pe fereastra printr-un artificiu tehnic la granita dintre legalitate si absurd.

Se cunoaste cerinta ciudata – prin prisma efectului practic, ca teoretic suna bine – ca furnizorii rachetelor sa fi vandut sisteme similare in ultimii 18 ani.

Mai precis, ce zice anuntul:
“Operatorul economic trebuie sa demonstreze ca a livrat incepand cu anul 2000 si pana la data candidaturii, SIML, inclusiv rachetele antinava aferente, in valoare de cel putin 137 milioane de euro, fara TVA ”

Unde SIML este definit ca Sistem de instalatii mobile de lansare rachete antinava.

Salbaticia – in sensul de magarie, pentru ca bestialitate se poate interpreta si altfel – vine pe furis, ascunsa intr-o clarificare (Nr. 1) care practic contrazice anuntul initial printr-o gimnastica logica inaccesibila mintii muritorilor de rand. La punctul nr.1, solicitarea operatorului economic este: “Va rugam sa confirmati ca, in vederea indeplinirii criteriului de mai sus, pot fi luate in considerare contracte pentru livrarea de sisteme de instalatii de lansare rachete antinava (inclusiv rachetele antinava aferente) instalate pe nave.”
Radio Erevan autoritatea contractanta raspunde: “Confirmam“.

Tentativa de umor sec britanic demonstreaza ca pentru Romtehnisti, si navele sint tot un fel de instalatii mobile de lansare. Pentru ca se misca. Ce noroc ca au folosit terminologia de carton specifica si nu le-au zis “baterii de coasta” desi ar fi putut demonstra ca si navele se misca pe langa coasta.

Pe acelasi principiu si instalatiile montate solid pe creasta unui munte ar trebui sa se califice, pentru ca Pamantul se invarte deci se misca deci e mobil q.e.d.

Filozofii (sau juristii) cu epoleti ar putea sustine chiar ca anuntul initial nu specifica de care din anii 2000 era vorba iar in cazul in care autoritatea contractanta se gandea cu mintea la 2000 inaintea Erei Noastre dar nu s-a putut exprima asa din cauze tehnice, baza de selectie ar putea fi chiar mai mare. De fapt, cred ca justificarea asta ar fi fost mai buna decat cea care echivaleaza navele cu instalatiile mobile.

Cert e ca acum le-a mai revenit culoarea in obraji concurentilor cu jena la capitolul baterii terestre. MBDA a vandut ceva MM40B3 navale la chilieni, Saab la polonezi si germani iar Boeing la restul lumii.

Ca o observatie, cele mai noi versiuni ale rachetelor cotate cu sanse, adica Harpoon II+ (cu senzor imbunatatit), Exocet MM40B3C (cu senzor imbunatatit) si RBS-15 Mk4 Gungnir (cu senzor …) tot nu or sa se califice. Decat daca esti om cu mine…

Si daca tot e sa punem microscopul interpretativ in mod malitios pe celebrul anunt, iese in evidenta urmatorul pasaj:
“Candidatii trebuie sa fie operatori economici din state membre NATO sau UE, producatori de SIML, inclusiv rachetele antinava aferente, sau asocieri formate din operatori economici din state membre NATO sau UE, din care cel putin un membru al asocierii este producator de SIML, inclusiv rachetele antinava aferente”

Unde producator de SIML poate insemna si constructor naval, conform clarificarii care te baga in ceata mintii dar nu despre asta e vorba.

Oare n-o putea Lockheed Martin sa se asocieze cu IAI sa intre in competitie cu Gabriel 5, ca au fost destul de ieftine pentru finlandezi? Daca tot e sa ne batem joc de criteriile de calificare, macar sa obtinem cea mai ieftina oferta.

Cele doua documente care au ridicat atatea probleme logice (si poate vor ridica unele legale pe viitor) mai jos.

Dupa ce SOCOM a ales 6.5 Creedmoor pentru viitoarele pusti semiautomate de precizie ar fi fost “normal” sa se adopte aceeasi munitie si pentru mitralierele usoare.
La AUSA (Association of the United States Army) 2018, KAC (Knight’s Armament Company) a prezentat o noua mitraliera in calibrul 6.5 CM.

KAC LAMG – Sursa: IHS Markit/Miko Vranic

Se pare insa ca nu ar fi varianta preferata de SOCOM, care a cerut in 2017 oferte pentru mitraliere in calibrul .338 (8,6mm) Norma Magnum. La acelasi AUSA 2018 Sig Sauer a prezentat propunerea sa:

Sig Sauer LMG in .338 NM- Sursa: overtdefense.com

Si pentru ca haosul sa fie complet, Sig Sauer va prezenta in viitor si o versiune a mitralierei sale in calibrul 6.8mm dorit de Armata pentru NGSW-AR (Next Generation Squad Weapon-Automatic Rifle) si NGSW-R (Next Generation Squad Weapon-Rifle), Sig Sauer fiind unul din cei 5 semi-finalisti.

Nu se stie deocamdata mai nimic despre ce munitie de 6.8mm e vorba insa e posibil sa fie vorba de ceva complet nou, care nu s-a mai vazut pana acum.

Deci “specialii” americani vor avea 6.5 CM si 8.6 NM iar “regularii” vor avea 6.8 X.

Standardizare, logistica, logica?

Este una din rachetele ce pot fi purtate intern de catre F-35 asa ca bombardierul ramane principala arma americana de spart bule A2/AD rusesti (sau chinezesti). Pentru cei ce nu-si permit F-35 dar aspira la eroisme similare, Northrop Grumman a prezentat o varianta a rachetei antiradiatie cu raza lunga lansata de la sol, dintr-un container ISO.

Sursa: thedrive.com

Ironia face ca asta sa fie una din metodele preferate ale rusilor de camuflare a lansatoarelor de rachete. Partea mai putin clara e modul de folosire a unor asemenea lansatoare, camuflarea avand rolul de a pastra surpriza unui prim atac. Asta inseamna ca americanii pozitioneaza sistemul pentru niste clienti care se pregatesc de lovituri preventive?

Atacul radarelor de la sol e in mod cert mai usor daca este executat de un lansator terestru care reuseste sa se strecoare in apropiere, experienta israeliana fiind relevanta in sensul asta. Dar pentru asta e nevoie doar de niste camioane tactice si nu de niste containere civile (tractate sau pe cale ferata?).

Pana vom deslusi procesul intim al gandirii care a dat nastere unui asemenea concept, e de notat ca AARGM, ca si versiunea AARGM-ER, reprezinta cea mai versatila clasa de arme aer-sol, putand inlocui cu succes cam orice alt tip de arma ghidata, inclusiv Maverick. Asta daca MApN-ul se gandeste ce ar putea sa cumpere langa Maverick-urile achizitionate pana acum intr-o cantitate simbolica.

China a copiat Predatorul si acum il exporta. Jane’s anunta ca Serbia e in negocieri pentru a cumpara 6 drone chinezesti dintre care cel putin doua vor fi de tip MALE, Wing Loong II sau Pterodactyl.

Bonus, desi informatiile nu sint foarte clare, se pare ca o parte a dronelor vor fi asamblate in Serbia.

Or fi mai folositoare in rol CAS decat SuperSoimii? Parca la Craiova se promitea constructia de UAV-uri.