Multumita lui habarnistul avem o poza interesanta.
Este un pistol similar cu Model 95 insa intr-o versiune necunoscuta pana acum, cel putin publicului larg, care a precedat cu 3 ani versiunea produsa la Cugir ce a intrat oficial in serviciu.
Despre Md95 se stie in mare ca este descendent din CZ 75, prin ruda israeliana a acestuia IWI Jericho 941. Detaliile sint insa neclare, modul in care a ajuns pistolul “israelian” in productia Cugir fiind inca un mister – asta, din nou, pentru publicul larg.
Despre CZ75 se poate spune, pe scurt, ca desi nu a avut nici un element inovator, a fost o combinatie extrem de reusita a unor elemente de design deja cunoscute. Pistolul se bazeaza pe modelul FN (Browning) Hi Power insa mansonul culiseaza pe sine interne, asemanator modelului SIG P210.
In prima versiune, pistolul functiona in dubla si simpla actiune si era prevazut cu o siguranta montata pe corp, care putea fi actionata doar atunci cand cocosul era in pozitie armat.
Armata cehoslovaca nu l-a adoptat, cel mai probabil din cauza calibrului NATO pe care-l folosea, asa ca pistolul a fost vandut initial pe piata civila unde a avut un succes enorm. Problema a fost ca cehoslovacii nu au inregistrat niciodata patentul asupra CZ 75, initial pentru ca proiectul fusese trecut la “secret” iar odata ce a fost desecrezit, din motive care au ramas necunoscute. Avand in vedere succesul de piata si lipsa protectiei conferite de patent, nu e de mirare ca au aparut imediat copii mai mult sau mai putin fidele ale lui.
“Copistii” de prima generatie care intereseaza in postarea de fata au fost italienii de la Tanfoglio. Nu e foarte clar cat de repede au copiat italienii modelul cehesc dar avand in vedere ca in 1982 deja il exportau in SUA, trebuie sa fi fost fulgerator. Neavand frica repercursiunilor legale, italienii si-au botezat primul model chiar TZ-75.
Totusi Tanfoglio nu au fost un xerox, modelul italian avand cateva diferente importante. In primul rand italienii au simplificat fabricatia, corpul si mansonul fiind obtinute prin turnare si apoi finisate prin procedeele obisnute, cum ar fi frezare. Era un procedeu mai economic si mai rapid decat cel obisnut care insemna prelucrarea dintr-un bloc masiv de otel, frezat in etape pana la forma finala.
Din punct de vedere al functiilor, italienii au “imbunatatit” modelul prin adoptarea in locul sigurantei montate pe corp, a unei pargii de dezarmare, care dubla ca si siguranta, montata pe manson. Siguranta putea fi actionata indiferent de pozitia cocosului, in timp ce la CZ 75 aceasta se putea actiona doar cand pistolul era armat. Parghia respectiva montata pe manson reprezinta un element distinctiv al primelor pistoale Tanfoglio fata de CZ 75. Mai tarziu, cand cehii au introdus un model cu parghie de dezarmare (fara functie de siguranta, ca la TZ-75), aceasta a fost montata tot pe corp si nu pe manson.
Pozitia parghiilor pe corp este mai ergonomica si motivul pentru care italienii au ales solutia pe manson e necunoscut, fiind probabil influentati de Beretta 92 care tocmai castigase concursul pentru dotarea americanilor. Cert e ca in 1988 Tanfoglio a scos o modificare a TZ-75, cunoscuta drept Series 88, care revenea la siguranta montata pe corp similara cu CZ 75.
O alta imbunatatire italiana ar fi siguranta interna aparuta la Series 88, care nu e prezenta la CZ 75 si care impiedica percutorul sa atinga capsa daca tragaciul nu este la capatul cursei. A fost randul cehilor sa-i copieze pe italieni si sa introduca acelasi element la CZ 75B.
Tanfoglio a mentinut in catalog ambele modele, descendentii TZ-75 fiind cunoscuti mai nou drept Force R iar variantele recente ale Series 88 fiind cunoscute drept Force F.
Tot undeva la sfarsitul anilor ’80 apar in schema israelienii de la IWI care intra intr-o intelegere cu Tanfoglio pentru furnizare de componente, IWI proiectand o versiune modificata exterior a Tanfoglio Force pentru a imprumuta din elementele de design ale lui Desert Eagle.
Furnizarea de componente interne italiene catre IWI a permis israelienilor sa puna modelul Jericho 941 in productie foarte rapid, pistolul intrand in dotare in 1990. Israelienii mentin aceeasi nomenclatura ca si italienii, modelele Jericho R fiind cele cu parghie de dezarmare/siguranta montata pe manson iar Jericho F au o siguranta montata pe corp.
Apoi au venit romanii. Pana acum se stia ca Romania a importat dupa ’90 un numar de Jericho 941R – ca si ungurii, fun fact – si ar fi introdus in dotare un model similar cu cel israelian, cel putin vizual, cunoscut drept Model 95. Episodul se integreaza bine in povestea de ansamblu, a deschiderii Israelului pentru colaborarea pe tehnica militara cu Romania, in care mai intra capitolele IAR-99 Soim, Mig-21 Lancer, MLI-84M1, LAROM, proiectile sageata, etc.
Poza de la inceputul postarii demonstreaza insa existenta unui Model 1992, tot similar exterior cu Jericho R, ceea ce ar putea indica un inceput al colaborarii cu israelienii si (cel mai probabil) cu “componentistii” italieni anterior perioadei cunoscute.
Cugirul nu mentioneaza existenta unui Model 1992 (si nici plansa nu mentioneaza producatorul armei) asa ca inca nu e clar daca arma respectiva e primul model asamblat in Romania (si “uitat” din cine stie ce motive) sau denumirea oficiala a pistoalelor Jericho 941R ce au fost importate de la israelieni/italieni.
Evolutia versiunii romanesti e la fel de misterioasa, urmatoarea iteratie fiind cunoscuta drept Md98 si apoi Md2000, abandonand forma corpului desenata de israelieni. Modelele romanesti apar doar in versiunea R si nu e foarte clar nici daca au piedica interna sau nu.
Calitatea executiei este insa cea asteptata.
Poate ca mesterii de la Cugir au sarit etapa finisajului de dupa turnarea componentelor.
Problema modelelor derivate din CZ 75 este insa una fundamentala: pistolul cehilor este unul din modelele ce necesita o finisare foarte buna pentru o functionare fiabila. De exemplu, sinele interne care ar trebui, in opinia proiectantilor, sa duca la cresterea preciziei. Daca obiectivul asta a fost realizat in practica e de discutat insa e cert ca uzinarea sinelor e complexa si scumpa, relativ la modelele noi, iar finisajul la un standard mai slab decat cel pentru care a fost proiectata are potentialul de a scadea fiabilitatea armei.
Modul de inzavorare consuma de asemenea mai mult timp de productie decat cer modelele mai noi. Greutatea este o problema cunoscuta, cu solutiile de asemenea cunoscute cum ar fi prelucrarea corpului din aluminiu sau executia lui din material polimeric, cu reproiectarea de rigoare. Solutii care nu au fost aplicate si la modelul romanesc.
Pe scurt, inlocuirea Md2k se apropie si desi nu e, evident, o prioritate, ar trebui totusi sa existe o decizie pentru a evita practica achizitiei de loturi mici, ce va duce in final la fragmentarea logistica.
1. Au vrut și au putut face pistoale
2. Au vrut și nu au putut face pistoale
3. Nu au vrut dar puteau face pistoale
4. Nu au vrut și nu puteau face pistoale
Cred că prima afirmație este falsă 🙂 !
Cum Doamne au reusit sa scoata asemenea finisaje??
Si un amarat de patent sau cleste arata mai bine.
Esti sigur ca un patent sau cleste marca Cugir ar arata mai bine?
Pur si simplu nu imi vine sa cred ce vad in poza aia. As putea crede ca e aleasa “rautacios” cu un pistol uitat in vreo pivnita 15 ani, nu pot crede ca asa ceva a iesit de pe o linie de productie, din mainile unor meseriasi.
Daca vedeam undeva o scula, orice cu finisajul ala, n-o cumparam indiferent de situatie. Poate gratis, si o luam la smirghel.
Ce fel de mandrie profesionala poti sa ai, ca sa fii impacat ca ai scos asa ceva?
Partea buna e ca 2000-ul arata mai bine, deci poate e o scapare, care s-a remediat.
Despre ce mandrie poate fi vorba? Asta ar presupune un simt de raspundere, respect si un sentiment de “proprietate” asupra rezultatului muncii.
La cum arată, ăștia ar putea să le dea lecții https://youtu.be/fRte65F_KRk
Daca stai si te gandesti, armele de lux sint si ele manufacturate prin procedee nu foarte diferite de ce se vede in clip.
Arta care nu a fost inca stapanita de Cugir e sa produca industrial cu o calitate buna si altceva decat tabla indoita.
Sa dea draci eu nam stiut ca avem un “desert eagle” sub denumire de md95 …
Unde scrie ca avem un Desert Eagle?
lu’ Jericho 941 i s’a zis si Beibii Iigal, poate la asta s’a referit 🙂
A aparut si Md 92 public intr-o revista Viata Armatei, tin minte ca foto era pe coperta 2.
941 a ajuns la Cugir pentru ca initial a fost doar importat laolalta cu motorole, ochelari de soare, casti, veste, ”elefanti” etc si pentru ca nimeni din Vest nu vindea armament sau echipament in Ro si nici nu doreau colaborari.
Sabotii au fost luati de Spiroiu la cererea lui Gusa, 500 buc, in 92 parca.
Pana la urma in perioada aia s-au reusit niste peticiri coerente.
Atunci intrebarea e de ce nu s-au auzit mai multe despre Md92, pare sa fi fost facute intr-un numar foarte mic. Si care e diferenta intre Jericho, Md92 si Md95. Trecand peste calitatea fabricatiei.
Model92 s-a plimbat peste tot , inclusiv în Angola sau Bosnia , unii speciali cam știu despre ce e vorba , chiar daca majoritatea sunt oale și ulcele între timp …
Model92 și-a făcut datoria întocmai și la timp .
Atunci care e diferenta intre Jericho de import, Md92 si Md95?
Le’au lasat intentzionat asa mai nefinisate fiind binecunoscute perspicacitatea, inteligentza, indemanarea, priceperea, rigoarea si atentzia la detaliu a Organelor
Organele le’au finisat, le’au aurit, le’au gravat cu scene de vanatoare fiecare dupa bunele lui gusturi
Altfel le erau oarescum nefolositoare, la Armata ce sa faci cu ele pe camp, poate pt Melitzia Meletara sau mai stiu eu ce subunitatzi anti-tero or fi zis ei ca au inventat
Aia la MAI s’ar fi impuscat cu ele, ca trebuie un minim de antrenament ca sa tragi cu ele in conditzii de stres si sa si nimeresti ceva, ala de l’a impuscat pe Spoitoru a tras 7 cartuse in 7 directzii in loc sa le traga grupat sa’i faca aluia o gaura suficient de carne tocata cat sa nu’l mai carpeasca chirurgii 🙂
Md2000 au fost bune de speriat pasagerii pe Otopeni, cred ca m’am benoclat mai demult la unul la sold la controalele alea antideturnare
Ma rog, cred ca principalul era sa nu se blocheze, caz in care putea fi folosit si ca impact weapon 🙂
Cred că pregăteau cumva intrarea polimerilor in stilul GLOCK GEN3 în România , adică miezul 🙂 dar nu a celor de la Glock .
Sau … a celor de la TAVOR , adică a celor ce au plecat la ucrainieni etc .
Oare sunt in eroare ?
https://www.youtube.com/watch?v=rxw7R7d9JkQ
Atentie la min.1.30 si mai ales 1.44…
Aici (min 8.45)…
https://www.youtube.com/watch?v=X0hqiufZxFo&t=8m45s
…se poate vedea mai detaliat, una din problemele pe care Jericho le-a remediat in editiile ulterioare, iar la Cugir au fost agravate de slaba manufactura, facand pistolul la fel de nesigur in utilizare ca si Carpatiul (ma refer aici la asigurarea armei cu cartus pe teava).
Nu este nevoie sa supui arma unui “torture test”. Folosirea munitiei de slaba calitate, la tragerile extensive, este suficienta.
Epoca, “Obiectiv: Tinta piept cu cercuri nr.4; cartuse alocate :6; distanta: 25m”, a apus de ceva timp.
“Model92 și-a făcut datoria întocmai și la timp” ?!?!
Pt MaPN, arma a reprezentat o fundatura.
Corectie…MApN.
Minusculele sunt rezervate pt altii.
“Da, deci concluzia mea e ca functioneaza perfect” si asta dupa ce tocmai a avut un incident de tragere (FTF). Este cumva un act de comedie si nu ne-au zis?
E incredibil cum se prefac ca nu e nici o problema. Decat extractorul, deci functioneaza perfect conform evaluarii romanesti. Nici macar nu s-au obosit sa faca un clip nou, in care sa nu apara problema respectiva. Sau asta o fi clipul cu cele mai putine probleme, mai stii…
De remarcat si la 0:33, pozitia mansonului cand este aruncat la pamant vs cand este ridicat. Se si aude de altfel sunetul mansonului inchizandu-se din cauza socului.
“Sa mai spuna Occidentul ca romanii nu fabrica armament… de calitate” Pai dupa clipul asta, da, vor spune in continuare. Occidentul asta perfid si nerecunoscator care nu apreciaza valorile reale.
Khyber Pass Productions presents…
Îmi permit să vă corectez … gheara extractoare chiar era problema principală a armei ! Dimensiunile sale erau un pic mai mari decât era nevoie. După ce am finisat-o cu șmirghel și pastă de lustruit, arma funcționează perfect chiar și cu noroi în interior, nu numai cu iarbă !!!
Nu înțeleg de ce ar fi trebuit să ascund incidentele, deoarece nu eram reprezentantul fabricii, ci un utilizator care voia să împărtășească cu ceilalți opiniile sale personale .
Deși mai dețin încă două pistoale Glock, tot consider că este o armă potrivită scopului pentru care a fost proiectată.
Părerea mea …
#0: Putem reduce gradul de politete la: eu, tu, etc..?
#1: Parerile sint intodeauna binevenite cat timp sint insotite si de argumente deci totul e ok
#2: Arma a avut un incident de tragere deci nu se poate spune ca functiona perfect asa cum se afirma in clip. Decat daca redefinim ce inseamna “perfectiunea”. Dupa parerea mea, perfect = fara incidente. Deci sa spui ca arma functioneaza perfect inseamna sa nu iei in considerare incidentul tocmai intamplat. Din doua, una: fie perfectul inseamna ca e acceptabil cate un incident pe incarcator, fie arma chiar functioneaza fara incidente, deci perfect, si ce am vazut nu a existat deci poate fi ignorat.
#3: Suna mai bine “ignorare” decat “ascundere” a incidentelor? Nu stiu motivul si nu am incercat sa speculez. Dar judecand dupa remarca referitoare la Occident, as spune ca e posibil sa fi fost nevoie de a scoate Cugirul (ca produs) mai in fata decat ar merita, posibil un atasament emotional al unui utilizator multumit de Cugirul lui. Astept corectura.
#4: “După ce am finisat-o cu șmirghel” – Un produs industrial de genul asta nu ar trebui sa aiba nevoie de finisaj manual si, daca totusi acesta e necesar, atunci ar trebui facut de producator, nu de utilizator. Deci arma a venit cu probleme din fabrica. In cazul asta Occidentul are dreptate cand zice ca romanii nu fabrica armament de calitate.
#5: Nu am negat ca arma ar fi fost proiectata de cehi in 1975 potrivit scopului ci ca metodele de productie actuale de la Cugir nu sint potrivite proiectului. Nu trebuie sa mai demonstrez asta, problema extractorului vorbeste de la sine. Se poate discuta daca dupa peste 40 de ani proiectul mai este inca potrivit scopului, tinand cont ca o arma militara trebuie sa fie si ieftin de produs, ceea ce Glock-ul este insa CZ-75, facut corect, nu prea e. Ca sa nu fie vreo confuzie, vorbesc de costul de productie. Pretul de vanzare poate sa aiba sau nu legatura cu costul de productie.
Deci Cugirul nu are siguranta interna care blocheaza percutorul, nici macar la Md2k?
Siguranta interna “exista”, dar prezenta rezidurilor de la pulberea arsa intr-o cantitate “variabila” (ca de altfel si calitatea finisarii armelor, probabil ca sunt 2 la fel), e suficienta sa permita “scaparea” cuiului percutor.
Nu prea inteleg, cum pistolul si-a facut loc in armata cu toate neajunsurile.
941 si-a facut loc pe principiul primul venit, primul servit, israelienii au trimis echipament incepand din dec 89. Nu prea exista alta varianta in 9 mm. Dupa aia la Cugir cu ideea ca daca tot avem Jericho, sa il facem si noi. La fel, nu voia nimeni din Vest sa dea vreo licenta si nici sa vanda armament.
Asta nu se poate… Nu ni se zicea ca industria romaneasca de armament de dinainte era pe locul ‘nspe in lume? Adica ei nu puteau sa faca ce a facut Tanfoglio si sa copieze CZ 75 fara licenta? Iar licenta de Hi Power expirase de mult, nici nu-si faceau vreo problema. Sau nu puteau nici sa copieze?
Eram cumva retoric, motiv pt care nu am pus semnul intrebarii la final, desi constructia frazei ar fi impus-o.
Nu cred ca nu am fi reusit nimic cu Franta, daca am fi avut bani (cand francezii aduceau Mirage-urile pt aplicatii comune, F-urile le vedeam doar zburate de Blue Angels sau in filmul Top Gun. Franta a ajutat Israelul, Argentina, Africa de Sud, etc. cand altii au zis pass)
Pt ca aici s-a rupt filmul.
Realizarile valutare anuale ale tarii erau infime, urmarea “fireasca” a ancorarii economiei in CAER.
Israel a fost solutia “posibila” la momentul respectiv.
Dar totusi, Md.92-Md.95-Md.98-etc. au fost o greseala, in forma respectiva.
Cand s-au adus Glock-ile prima data, au fost aruncate si din elicopter, pt a se vedea daca se descarca accidental.
Deci..
Doar ca Franta nu prea avea ce sa ofere pe segmentul asta. Nimic modern, in orice caz. Pana la urma au cumparat si ei licenta pentru Beretta 92.
Yugoslavii ar fi fost poate cea mai buna alegere pre-89, cugetand retroactiv. Sau post-89, trebuia tinut aproape de cehi.
Israelienii s-au miscat cel mai repede atunci cand ardea buza, francezii au aparut in peisaj mai tarziu, in special in materie de pregatire (Mirage F1 la Borcea, cooperare cu VM, B404 si Misiuni Speciale). Totusi relatiile la nivel politic nu erau extraordinare, sa nu uitam ca Mitterand avusese o intelegere cu ungurii referitoare la granite si ca francezii au trimis in Ungaria un detasament de interventie CT in 1989. Dupa aia au facut lobby pentru noi sa intram in NATO, fara rezultat. Nu-mi vine in minte niciun echipament cumparat de la ei in perioada aia, nu prea voiau sa vanda, poate utilajele de geniu pt B96 si cooperarea la AVN-uri.
Sarbii erau in razboi civil, cehii in despartire de slovaci.
S-a luat ce a fost disponibil si pana la urma e vorba doar de un pistol, nu de vreun sistem care sa schimbe soarta pe campul de lupta.
Dupa aia s-a continuat cu asta si au gandit probabil ca e suficient de bun.
In armata pistoalele au fost intotdeauna arme auxiliare, doar la tanchisti si mai tarziu la PM si Cc erau considerate importante.
Multa vreme s-a facut exclusiv tragerea aia stil secolul XIX cu o mana, tarziu au inceput sa se modifice regulamentele, dupa ce au mai iesit baietii pe-afara.
Posibil si Cugirul sa fi avut un rol, atunci erau pe cai mari, au exportat PA-uri in Croatia, Estonia (via US si Israel) India si Arabia Saudita, viitorul suna bine si pe-atunci aveau un anumit grad de competenta.
In perioada aia de pseudo-capitalism incipient au fost vandute parcuri intregi de masini, utilaje si in general pe orice s-a putut pune mana.
De la francezi am cumparat ceva echipament pentru modernizarea TR-85M1 si rachetele Matra Magic.
Sigur, pistoalele nu sint ceva esential, era insa doar un exemplu de orientare sau dezorientare. Sarbii au produs exact in acelasi timp CZ99 copiat dupa SIG. Oricum ai da-o, o alegere cu potential mai mare. Si au copiat SIG-ul cu sublerul propriu.
Pistoalele Md. 1995 nu au siguranță în canalul percutorului și nici unele dintre Md . 2000 .
Dacă vreți vă pot trimite fotografii cu exemplarul meu , care la origine a fost un cadou de la ministrul apărării pentru un general român .
Multumesc pt informatie.
Origini:
https://www.youtube.com/watch?v=tObrpBtPkDk
https://www.youtube.com/watch?v=h7ri33LDHZk
Jericho 941 feature a combined safety/decocker (the decocking lever also acts as a safety and remains on “safe” when actuated), the decocker version of the CZ-75 (CZ-75BD) features a simple decocker (the pistol is always ready to fire in double-action mode when decocked)
https://www.youtube.com/watch?v=XUnsxEiudaA&t=0m20s
https://www.youtube.com/watch?v=zMwZoHcJyaU&t=1m50s
O parte din cele de la Cugir, sunt asemanatoare Jericho din clipuri, cu amendamentul ca o detensionare a cocosului se poate lasa cu o percutie nedorita (factual, nu presupunere)
Asta inseamna ca dupa aducerea armei “ready to fire” sau folosirea ei, SAFETY = scoaterea incarcatorului, tragerea de manson cu extractia cartusului de pe teava si reintroducerea cartusului in incarcator. Simplu ca buna ziua, sau nu?
Imi inchipui ca problema a fost trecuta cu vederea, pe urmatoarele considerente:
– in poligon se trage pana la consumul munitiei, cand mansonul ramane blocat spre inapoi (lucru care in clipul cu pricina nu se intampla)
– pistolul e “sidearm”. (Oare conceptul de utilizare de acum 30-40 de ani e acelasi? Raspunde fiecare)
– s-a ignorat feedback-ul
– nu se putea realiza mai mult, “So deal it with”
–
–
-fiecare isi poate da cu parerea
Conteaza nivelul de pregatire al echipajului de pe
Jerichotanc….Deci butonul de dezarmare (in siguranta) nu face ce trebuie, adica nu dezarmeaza in siguranta. La modul in care sint finisate, nu e de mirare. E interesant cum lumea se gandeste in principal la o problema de finisaj exterior insa aceeasi calitate a fabricatiei se regaseste la finisajul pieselor componente si de acolo apar problemele.
Nu , nu e așa .
Controlul partidului stat era esențial pentru calitatea produselor Cugir , așa cred eu 🙂 .
Sper că înțelegeți că spargerea barierelor psihologice privind adaptarea la lumea concurențială nu s-a făcut instantaneu , dar o dată cu asta , fix cei aflați la cârmă au fost pensionați de condițiile favorabile pensionării și că urmare , experiența lor s-a pierdut definitiv …
O nouă generație de profesioniști ?
Da , dar doar după dispariția echipei de vârstă intermediară , altfel se va virusa orice nouă apariție pe firmament .
Asta nu înseamnă că nu există valori reale la Cugir …
Trebuie identificate , promovate și motivate .
E simplu , dar trebuie interes , dorința , voință și putință .
Sper să nu se arunce totul la gunoi …
“trebuie interes , dorința , voință și putință”
Toate in acelasi timp? Atunci e clar, ii punem cruce. APX by Plopeni scrie pe noi.