Iar israelienii si singaporezii au dovedit din nou ca au viziune.
Din categoria stirilor care-nu-ne-intereseaza: germanii de la Dynamit Nobel Defence au anuntat succesorul aruncatorului de grenade Panzerfaust 3, care nu e altceva decat adaptarea grenadelor de 110mm ale Panzerfaust 3 la lansatorul MATADOR cunoscut drept RGW90 si construit in colaborare cu israelienii si singaporezii, rezultand – logic – RGW110.
Ironia e ca MATADOR/RGW90 isi are originea intr-un proiect german, RGW60/Armbrust, ignorat insa de Bundeswehr. Bila neagra pentru DpA-ul german.
Super-rapid procesul de achizitie al vecinilor de la Vest.
Mai intai a fost asta:
The Raytheon deal was first reported by Direkt36 in the days before U.S. Secretary of State Mike Pompeo’s visit to Budapest in February. Hungary is buying the American-Norwegian NASAMS medium range air-defense system, manufactured by Raytheon and Norwegian defense company Kongsberg Gruppen. Direkt36 has since talked with multiple sources who follow how the negotiations are unfolding. According to them, Hungary and the U.S. have agreed to cut the deal, and the required Congressional notification process is already underway. However, the agreement has not yet been finalized. According to both Hungarian and U.S. government sources, a conflict between Hungary and Norway is halting the deal (Norway is involved as majority shareholder of Kongsberg, the other manufacturer besides Raytheon of the NASAMS air-defense system). To solve the debate, Hungary’s government requested the U.S. to intervene.
Se pare ca vizita lui Orban in SUA si discutia la ceas de taina cu Trump a dat roade:
The Government of Hungary has requested to buy one hundred and eighty (180) AIM-120C-7 Advanced Medium Range Air-to-Air Missiles (AMRAAM), and four (4) spare AIM-120C-7 AMRAAM guidance sections. Also included are four (4) spare AIM-120C-7 control sections, six (6) AMRAAM training missiles (CATM-120C), missile containers, classified software (for the AN/MPQ-64F1 Sentinel Radar requested by Hungary through Direct Commercial Sale), spare and repair parts, cryptographic and communication security devices, precision navigation equipment, other software, site surveys, weapons system equipment and computer software support, publications and technical documentation, common munitions and test equipment, repair and return services and equipment, personnel training and training equipment, integration support and test equipment, and U.S. Government and contractor, engineering, technical and logistics support services, and other related elements of logistical and program support. The total estimated cost is $500 million.
Asteptam rezultatele vizitei lui Iohannis in SUA unde a avut discutii cu acelasi chief of chiefs, supreme leader, master & commander-in-chief. Rezultatele depind bineinteles si de ce au vrut romanii de la viata.
De cand se gandeste Romania sa achizitioneze sisteme V/SHORAD?
Am vazut ca la romani, din ce se stie si se cunoaste, n-au prea prins UAV-urile de categorie nano. Sa vedem deci ce pierdem.
Te-ai astepta ca toata lumea sa produca jucarii miniaturale de tipul asta, teoretic cele mai mici si mai ieftine dintre UAV-uri. Oarecum surprinzator, lista producatorilor de nano-uav-uri este extrem de scurta si, daca eliminam chinezariile si dronele civile, ramanem cu mai putini producatori decat degetele de la mana.
Cei ce domina piata nano-dronelor militare par a fi norvegienii de la Prox Dynamics / FLIR UAS cu PD-100 Black Hornet, aflata deja in dotarea a 19 aliati NATO, inclusiv SUA si UK.
Black Hornet reprezinta capacitatea UAS la nivel de grupa de infanterie sau FOS si la cele aproximativ 30 de grame are performante remarcabile. Are inclusiv o versiune de lansator dedicata vehiculelor:
Principalul obstacol in calea adoptarii sale pe scara larga este pretul de USD40-50.000. Desi, pretul scade odata cu numarul de aparate produse asa ca e de asteptat scaderea lui odata ce Black Hornet va deveni din ce in ce mai popular.
Ar fi normal ca nano-uav-urile o sa inceapa la romani cu FOS, asa ca tinem un ochi deschis si o ureche ciulita. In ceea ce priveste productia autohtona, aici nu e nimic de vazut.
Președintele Klaus Iohannis a declarat, marți, la Washington, că, în cadrul întrâlnirii pe care a avut-o la casa Albă cu omologul său american, Donald Trump, a fost semnat un memorandum de înțelegere România-SUA privind tehnologia 5G, „pentru asigurarea prosperității dar și a securității naționale”.
La rândul său, Casa Albă a transmis, într-un comunicat orficial, după vizita lui Iohannis, că „România este hotărâtă să lucreze cu Statele Unite pentru combaterea amenințărilor de securitate cibernetică ridicate de furnizorii chinezi în domeniul rețelelor 5G”.
Asa cum se stie, una din diferentele intre navele construite la standarde civile si cele construite la standarde militare e si prezenta/absenta protectiei balistice. Pentru ca “blindaj” suna a secolul trecut. Bineinteles, mai conteaza si cat de mult isi doreste clientul victoria o nava de lupta adevarata, chiar si prin partile care nu se vad.
Inainte de a-i ironiza pe britanici ca au cumparat “ieftin si bun”, sa ne amintim ca si protectia Piranha 5 “romanesti” vine din aceeasi sursa.
#ACTTM #STIMPEX #?
Inapoi la Plasan Sasa, desi zona navala e o dezvoltare recenta pentru ei, au deja la activ inca un succes notabil in afara de Type 26, produsele lor fiind se pare instalate inclusiv pe distrugatoarele americane Zumwalt (DDG-1000).
Ca sa nu mai astepte pana isi fac propriul sistem AA capabil de a dobore rachete de croaziera si UAS-uri, US Army a decis sa cumpere o capacitate interimara constand in doua baterii de Iron Dome, sistem produs de Raytheon si Rafael.
Americanii erau sub presiunea timpului, cerinta fiind de a introduce in dotare un asemenea sistem pana in Septembrie 2020. Desi au mai fost evaluate atat NASAMS cat si IFPC Increment 2, ambele au fost respinse pe considerentul timpului necesar pentru a fi operationalizate. Iron Dome ar fi avut un avantaj fiind deja in uzul israelienilor. Suprinzator, NASAMS era estimat sa intre in dotarea US Army doar in 2021 desi este deja operational in alte tari.
Pana la urma, US Army va plati circa USD373mil pentru doua baterii Iron Dome compuse din 12 lansatoare, 2 radare, 2 centre de conducere a focului si 240 de rachete. Mai departe, americanii vor studia modul in care solutia interimara Iron Dome ar putea fi “permanentizata” in dotare prin conectarea la IBCS, viitorul sistem de control al Patriotului. Cel pe care-l cumpara polonezii, nu romanii.
Desi NASAMS ar fi pierdut cursa mai degraba pe considerentul termenului limita, israelienii nu pot pierde ocazia sa-si faca un pic reclama, cine stie cine mai citeste:
The NASAMS unit launcher carried a $12 million price tag and each AIM-120 missile was $800,000 and could intercept cruise missiles and unmanned aircraft but not rocket, artillery and mortar fire, according to the report.
By comparison, the Iron Dome launcher cost $1.37 million, the battle management center cost $4 million, the Israel Aerospace Industries-built radar $34.7 million and each Tamir interceptor, $150,000.
“The Iron Dome system has capability against cruise missiles, unmanned aircraft systems and rocket, artillery and mortar fire,” according to the report. “Additionally, the Army assessed the key benefits of the Iron Dome system as its magazine depth of 20 interceptors per launcher and the proven capabilities of the Tamir Missile.
Asa cum se stie, UAV-urile reprezinta domeniul de mare prioritate in care MApN coopereaza cel mai mult cu industria nationala.
Asa am vrea noi, in realitate situatia ar fi descrisa mai corect: Asa cum se stie, UAV-urile reprezinta domeniul de mare prioritate in care MApN ar trebui sa coopereze cel mai mult cu industria nationala.
Motivul pentru care e nevoie de corectura tine de fundatia pe care se bazeaza orice colaborare intre Armata si Industrie, adica transparenta si predictibilitatea planurilor de inzestrare.
Ca MApN-ul e corigent la cele doua capitole, nu e un accident sau o stare temporara ci mai degraba obisnuinta derivata dintr-o cultura puternic inradacinata a secretului dus la nivele ridicole, care insa protejeaza autoritatea contractanta de orice raspundere. Scuza obisnuita este bugetul fluctuant care nu ar permite indeplinirea planurilor de inzestrare intocmai si la timp dar asta nu explica lipsa transparentei in ceea ce priveste cerintele operationale si modul de utilizare al echipamentelor, care ar ajuta firmele romanesti sa fie pregatite pentru a participa la procesul de achizitie, atunci cand fondurile devin disponibile.
Se ajunge deci la licitatii cu caiete de sarcini cel putin ciudate – cu “probleme” – dezvaluite pentru prima data exact la demararea licitatiei de parca secretul lor ar fi in interesul national. Din contra, publicarea cerintelor din timp ar fi cel mai ieftin mod de a sprijini firmele romanesti sa se claseze mai bine la criteriile tehnice, odata ce licitatiile au fost demarate.
/Rant over
Cam cum ar arata o asemenea prezentare la altii, teoretic mai interesati de pastrarea secretelor chiar si numai pentru faptul ca au mai mult de protejat, se poate vedea mai jos: US-Army-UAS-RoadMap-2010-2035
E de remarcat modul de prezentare, nu neaparat perioada.
La 110 ani de la zborul lui Blériot (sau prima premiera), francezii recidiveaza (reusesc a doua premiera, cum ar veni) si trimit un om peste Canalul Manecii. De data asta cu un rucsac si o placa zburatoare, nici macar cu o parasuta (asta pentru cine stie bancul cu Ceasca).
Blériot 2.0 este Francky Zapata si concurenta franco-britanica pentru rucsacele zburatoare se intensifica. Asta inseamna ca Iron Man nu mai este, tehnic, un film SF?
Cineva, undeva, tocmai a anulat un contract pentru niste UAV-uri… Pentru clarificare, nu e vorba de Romania pentru ca Romania nu prea semneaza contracte de achizitie.
Si da, pentru ca am ajuns la Romania, strainii ne-au furat planurile rucsacului zburator al lui Justin Capra. Au fost scoase din tara in acelasi geamantan in care erau si planurile IAR-95.
August 31st, 2019 
admin 
Posted in 
Tags: 
