Archive for September, 2019

Cand n-ai corvete ASW

Si nici nu le vei avea in perioada urmatoare dar submarinele prolifereaza in MN ca bacteriile in restaurantele de pe litoralul romanesc.

O colaborare franco-britanica ar putea oferi o solutie poate nu perfecta insa mai ieftina si mai rapid de dat la apa.
In cursa pentru dotarea unei Marine mai deschise posibilitatilor oferite de navele autonome (Royal Navy – foarte traditionalisti, zica-se), producatorul britanic de sonare SEA s-a aliat cu o firma navala franceza, iXblue, care furnizeaza un USV numit DriX.

 

SEA vine cu sonarul tractat miniaturizat KraitArray, special conceput pentru navele ASW de mici dimensiuni iar intreg conceptul franco-britanic este cunoscut drept SeaDrix.

Continuare…

Disectia T22

Se mai limpezesc apele in ceea ce priveste posibilele spatii disponibile pentru montarea unor echipamente noi pe T22R.

20160127-Ship_Recycling_Report_Cornwall

 

De bagat in boala

 

Trecem peste finisajul impecabil, credeam ca am vazut deja toate mecanismele posibile si nimic nu mai poate fi surprinzator. Cateodata e bine sa te inseli.

Ungurii cumpara tot

Saab livrează Carl-Gustaf M4 Forțelor Armate din Ungaria

Saab a livrat sistemul de arme Carl-Gustaf M4 și a desfășurat un program de instructaj cu Forțele Armate din Ungaria, conform contractului semnat cu Ministerul Apărării din Ungaria în 2018.
În septembrie, Forțele Armate din Ungaria au efectuat cu succes un program de formare de instructori ,de două săptămâni, in poligonul de trageri de la Várpalota. Programul de instructaj a inclus exerciții de trageri „live” cu Carl-Gustaf M4, atât în condiții de zi cât și de noapte. Programul de instructaj face parte din contractul pentru Carl-Gustaf M4, semnat în 2018.
„Beneficiind de cea mai nouă tehnologie și având o ergonomie ameliorată,Carl-Gustaf M4 va oferi acum Forțelor Armate din Ungaria o flexibilitate tactică sporită, fiind în același timp gata pentru câmpul de luptă al viitorului,” spune Görgen Johansson, șeful zonei de afaceri Dynamics a Saab.
„După ce am stabilit cerințele operațional-tehnico-tactice, ne-am uitat la ce sistem de arme le îndeplinește cel mai bine și am văzut că sistemul Carl-Gustaf M4 se potrivește perfect cu nevoile noastre specifice” spune Lt. Gen. Ferenc Korom, Comandantul Forțelor de Apărare ale Ungariei.
Începând din 1948, arma multirol Carl-Gustaf a sprijinit infanteria de luptă din întreaga lume în abordarea unei game largi de provocari de pe câmpul de luptă.
Reprezentând o evoluție marcantă în istoria sistemului de arme, noul model M4 îndeplinește necesitățile unor medii de conflict actuale, oferind în același timp compatibilitate cu inovațiile din viitor.
Sursa: Saab

Poftim?

上世纪90年代,以色列瞄准我国空军的战机升级市场,在1995年北京航展上展示了米格-21-2000方案,该方案包括;换装EL/M-2032雷达,以1553B数据总线为骨干的航电系统、模块化任务计算机、整合有GPS接收机的激光惯导系统,采用玻璃化座舱包括平显、2个4.5*4.5黑白多功能显示器用于显示武器系统状态和雷达图像和1个彩色多功能显示器用于显示战场态势,根据以方介绍该方案的优点是升级潜力大,比如可以整合与激光制导炸弹交闻的光电瞄准吊舱,由于可以使用我国空军大量装备的霹雳-8空空导弹,整个方案价格也比较低廉在200-400万美元/架之间,就这个方案航电系统体现的技术水平来讲,其不但要优于我国空军当时的现役战机,还优于刚刚定型的歼-8B和引进的苏-27SK,不过我国空军经过评估后并没有采用这个方案,一个主要原因是歼-7/米格-21机体空间小,尤其是容纳雷达的雷达的进气道激锥空间有限,如我国大量装备的歼-7B/E系列进气道激锥直径最大只有456毫米,这个孔径的天线会较大幅度降低雷达的降低,从而让整个改装方案的效费比较低,歼-7C的稍好一点,有645毫米,但是由于雷达装在进气道内限制了其扫描角度,最多只有40度,低于现代机载雷达的60度,另外一个比较大的问题就是当雷达下视时,会有部分电波被非透波的进气道弹回形成“进气道假目标”,还有就是在激锥狭窄空间内设备的安放和冷却问题也令人头疼,当然更重要的是当时我国空军已经确定向“攻防兼备”方面转型,在经费依然紧张的情况下,短腿的歼-7系列自然不会装备如此先进的航电系统。不会以 色列并没有一无所获,由于航电系统、外挂武器进行了全面的更新和升级,因此需要米格-21的重心等一系列参数,但俄罗斯米高扬设计局由于自己有米格-21-93方案拒绝向以色列提供相关数据,而我国成都飞机公司由于在早年仿制米格-21MF工作中对该机有较为深入的技术探索,所以以色列在改装罗马尼亚米格-21MF过程中向成飞求援,在成飞的技术支持下,以色列较为顺利的完成了枪骑兵项目,另外枪骑兵配备的EL/M-2032雷达的雷达罩也是我国航空复合材料特种结构研究所提供的。在这个项目上中外有关方面成功实现了互惠共赢。

Sursa: www.600136.com

Deci “ne-au furat planurile de la IAR-95” dar ne-au dat conul de la LanceR.

Rusii mai baga o fisa

Bofors 57mm - Sursa: baesystems.com

Bofors 57mm – Sursa: baesystems.com

Dar mai intai despre germani, care s-au inscris pe lista utilizatorilor tunurilor navale de 57mm ale BAE Systems/Bofors – sa mai zica cineva ca perfizii nu au ochi la achizitii.

Germanii vor importa deci tunuri britanico-suedeze pentru trei OPV-uri de clasa Potsdam destinate pazei de coasta.

 

 

Porumbelul pacii - Sursa: fassmer.de

Porumbelul pacii – Sursa: fassmer.de

 

Rusii se gandesc si ei la (re)adoptarea tunurilor de 57mm navale, varianta А-220М fiind gata de introducerea in serviciu.

Continuare…

Vesnicia s-a nascut la Cugir

 

Cu ce plecam de aici:

1. In 2019AD Cugirul tot n-a inteles ca pentru piata americana e foarte necesar patul reglabil. Pentru ca ei n-au mancat salam cu soia.

2. Specialistii de la Cugir au reusit sa “imbunatateasca” incarcatoarele de noua generatie facandu-le mai putin fiabile. Macar nu sint compatibile cu cele vechi /sarcasm off. De fapt nu, sa-l lasam pe on.

3. Finisarea pieselor metalice, misterul lumii e. Daca e intr-adevar doar o vopsea mai groasa, sa-i dam timp zic. #pesimism

4. Inteleg ca este decizia importatorului Century Arms insa parca era frumos sa vina la pachet cu o luneta IOR. #cooperare

5. Nu discut afirmatia cum ca munitia “grea” tinde sa dezmembreze agregatul. Doar ca nu e ilogic.

6. Macar precizia a ramas per total la fel ca la cele vechi, au reusit sa n-o afecteze prea mult. Ca de imbunatatit, nici pomeneala. #optimism

7. USD1.800? ‘nuff said.

A ajuns in sfarsit Cugirul la cel mai de jos nivel posibil? #pesimism vs #optimism

Pusca si cureaua lata

Cu cine tropaiam odata:

1989-1414

 

Iranul a evoluat serios de atunci.

La categoria autogol, Flight International incurca AA-3 Anab cu AA-1 Alkali. Ok, poate ca nici defilarea cu A-90/AA-1 Alkali pe la expozitii in ’89 nu a fost cea mai inspirata decizie, racheta fiind retrasa din dotare de sovietici de mai bine de 10 ani deci nu era chiar tehnologie cu care sa faci parada.

De ce a trecut Polonia strada?

Incepand cu concluzia: deci Polonia a investit serios in Spike, cumparand atat rachete la cheie cat si transferul tehnologic, acum produce respectivele rachete la MESKO (nu e clar in ce procent dar suna bine) si se gandeste chiar la export insa cumpara Javelin pentru fortele teritoriale? Cel putin asa zice Jane’s.

S-ar fi cumparat 60 de lansatoare si 185 de rachete insa tot Jane’s estimeaza ca este doar o parte dintr-o comanda mult mai mare.

Javelin a fost intotdeauna cotata ca mai scumpa decat Spike asa ca optiunea polonezilor pentru o racheta importata la cheie, teoretic mai scumpa, in dauna unui produs teoretic local nu are nici o explicatie aparenta.

Cu atat mai mult cu cat polonezii aveau (?) in derulare un program pentru o racheta destinata infanteriei usoare, Pirat.

Problema logistica creata de existenta a inca unui tip de racheta anti-tanc si posibila diferenta de pret trebuie sa fie justificate cumva, asa ca intrebarea e ce poate Javelin sa faca si Spike nu.

Intrebarea a divizat blogosfera poloneza.

Conspirationistii considera ca rachetele nu sint de fapt destinate Poloniei ci altui stat desi asta ar fi o metoda foarte publica de a transfera Javelin unui stat tert. Si nu e ca si cand SUA se jeneaza sa vanda Javelin direct Ucrainei.

Tranzactionalistii presupun ca e dreptul platit administratiei americane si rezultatul influentei gigantilor americani producatori de armament desi cantitatea cumparata e nesemnificativa. Poate in viitor vor exista mai multe motive sa credem varianta asta.

Interoperationalistii spera ca de fapt rachetele vor ajunge la fortele pentru operatiuni speciale poloneze si nu la fortele teritoriale. Adica e vorba de interoperabilitatea cu aliatul american. Asta ar explica cantitatea mica cumparata dar nu si de ce polonezii nu au anuntat de la inceput ca destinatia va fi FOSul.

Technicistii opineaza ca ar fi vorba de usurinta de utilizare a Javelin (fire&forget) fata de antrenamentul mai special cerut de Spike in modul man-in-the-loop, vorba ce umbla prin targ fiind ca Spike nu i-a rupt gura respectivului targ in modul fire&forget, fiind nevoie de mana sigura a mesterului pentru a asigura finalul fericit. Adica Javelin ar fi mai potrivita pentru soldati prosti neinstruiti. Asta desi se pare ca testele poloneze au infirmat avantajul avut de Javelin in usurinta exploatarii.

Bine ca nu sintem intr-o situatie similara.

Erau pe cand nu le vedeam dar nici acum nu stim unde sint

Sursa: Pinterest

Sursa: Pinterest

Israelienii par adeptii principiului ca orice unitate e o forta speciala astfel incat una din cele mai “invizibile” astfel de unitati a fost una din cadrul… artileriei. Pentru ca si artileria israeliana trebuie sa aiba fortele sale speciale.

In anii ’80 Israelul avea deja multa “experienta” in pozitia de inferioritate numerica fata de vecinii arabi, inregistrata mai ales in zona blindatelor si in special a tancurilor. Chiar daca israelienii nu s-au dat niciodata in laturi (sau mai precis inapoi – pentru ca nu aveau unde) de la lupta de aproape cu blindatele inamice, nu le-a lipsit niciodata inteligenta sa inteleaga ca riscurile sint mari si fiecare caine are ziua lui.

Ideea de a lupta cu blindatele inamice de la o distanta “sigura” nu era chiar noua insa multumita colonelului Benny Beit-Or, seful programului de dezvoltare a armamentului, Israelul a fost printre primele state care a pus la punct doctrina, structura si tehnica necesare conceptului sa devina realitate.

Structura era un batalion numit Moran, infiintat la mijlocul anilor ’80 si detasat la granita cu Egiptul, subordonat regimentului de artilerie 214 “Prastia lui David”, ulterior infiintandu-se omologul Meitar, la granita siriana, adica langa cei doi vecini capabili sa adune suficiente tancuri incat sa puna in pericol securitatea israeliana.

Tehnica era reprezentata de o racheta anti-tanc cu raza lunga, de 25 de km, numita Tammuz. Racheta era echipata cu senzori EO/IR si ghidare prin legatura radio.

Continuare…