August 17th, 2020 
admin Ca sa nu mai ramaie repetenti si anul acesta la capitolul arme de asalt, dupa semi-esecul QBZ-95, chinezii au cerut institutului numarul 208 din cadrul Norinco (un fel de Cugir de-al lor), sa le proiecteze o noua arma de asalt. Rezultatul a fost prezentat pentru prima data publicului la parada din Octombrie 2019.
Cum arata institutul de proiectare al Norinco (al 208-ulea) care a proiectat noua QBZ-191:
Curat, frumos, profesionist, nimic de obiectat. Cand va arata si Cugirul asa? Sau o fi ACTTM?
Pe chinezi i-au dat si la gazeta oficiala, unde se pot vedea mai multe detalii cu minunea automata QBZ-191:
Deja numaram deceniile cu care sintem in urma lor.
Posted in 
Tags:
Ma intreb de unde au copiat modelul acela de autogir
De remarcat windowsu’ ala taman ei care sustin ca au inventat apa calda in materie de sisteme de operare
Nu au fost si ei capabili sa fure prototipu’ la o tava pentru nisip (???) min 5:04. Echipamente de top langa o tava demna de epoca bronzului…Sa vina la Cugir sa le arate cum se face o tavă…
Daca nu stiam ce pisicher e chinezu’ comunist as fi spus ca sunt sanse sa gresesc dar cam prea seamana cu noua Howa Type 20(la exterior cel putin).
Pare curatica, da´cam tare reculul.
uite si Cugiru’ rusesc, specialitatea casei – AK – in calibru NATO:
https://armyrecognition.com/weapons_defence_industry_military_technology_uk/russian_firearms_manufacturer_kalashnikov_unveils_new_ak-19_nato_5.56mm_assault_rifle.html
cumparam licenta sovietica? 🙂
Eu zic ca ne-au ajuns cate lucruri am “cumparat in licenta” de la rusi, pe principiul ca noi le dadeam graul si ei ne luau porumbul. Sa incercam sa luam licente si de la altii, decat zic.
Ceva asemanator cu ce scot rusii acolo (AK-19) au scos cei de la Cugir de ceva ani buni deja doar ca e in 7,62×39, nu 5,56×45
Asta e a rusilor, recenta
https://armyrecognition.com/images/stories/news/2020/august/Russian_firearms_manuffacturer_Kalashnikov_unveils_new_AK-19_5.56mm_assault_rifle_925_001.jpg
si asta e modelul romanesc (numit M-10) exportat in SUA acu ceva ani
https://cdn3.volusion.com/gaugs.jbtwj/v/vspfiles/photos/MM1-M10-762-4.jpg?v-cache=1554378663
https://i.pinimg.com/originals/25/d9/62/25d962e2a0185d9de13262499fc3c5ce.jpg
https://www.akoperatorsunionlocal4774.com/wp-content/uploads/2018/03/Video-Cover-Regular.jpg
Modernizarile propuse la BSDA ala, Stimpex (care era intr-o faza mai avansata) si bullpupu ala, daca sunt ajutati oamenii cu ceva fonduri si material zic eu ca ar fi superioare lui AK-12 (sau AK-19) ale rusilor. Cugiru poate doar sa produca daca nu pot sa si inoveze de capu lor, preiau ideile si conceptiile altora, ori fac parteneriat public privat
Intrebarea e daca se vrea, la noi, o implicare si dezvoltare a industriei si initiativelor locale ori se vrea sa se ia comisionu de la producatori straini. Pana acum inclin mult de tot spre varianta a doua, din pacate.
Cat despre chinezi, bravo lor ca tot cauta (folosesc si un calibru nou, specific lor, nu stiu cat de bun e), au cam dat chix cu bullpupu, care a en semi-esec (paharu mai degraba jumate gol decat plin, mai inclinat spre un esec decat o realizare) si ca de obicei pare ca se intorc la ce stiu mai bine, copiaza si se inspira oleaca si de la altii.
Oricum ei isi permit sa arunce cu bani in tot felul de proiecte care ar putea sa nu fie la nivelul dorit.
Da’ Cugiru’ stie decat AKM… numa’ zic si Io 🙂
Rețeta succesului ( varianta habarnistului ) :
Se aprinde lumina .
În mixer se introduc : AKM Cugir 🥇🏆 , Beryl , Zastava M17 , Galil , Kalașnikov AK19 💩 🖕💪 , dar și Bushmaster ACR , FN SCAR , G36 , MPT-76 , SIG553 , ARX 160 și minim 5 modele de la Colt , în doze mari ( cât permite bugetul aprobat de eșalonul superior ) ) , dar convenabile pentru clătitul ochilor și salivarea pavloviană îndelungată .
După un timp , se evaluează compoziția .
Se trimite pentru testare .
Se evaluează : se scot sau se introduc alte proporții de mostre .
Ce ar fi de remarcat : la proiectarea HK 416 ar fi folosită la studiul ergonomic experiența personală a unui nume celebru din Delta Force .
De aia e preferată de unii fițosi cu buget îndestulător , că are pedigree de pur sânge FOS .
Eu as mai studia și ceva delicatese asiatice , dar … citim ce scrie lângă întrerupător :
” Lumina arde la nevoie .
Răspunde caporalul de schimb ” .
Nu cred că era vorba de Domnul caporal de la STIMPEX ( tot respectul pentru tărie și curaj ) …
Așa că stingem lumina înainte de concluzii .
Probabil că viitoarea arma de asalt Cugir va se va numi AKM model 2063 , prietenii știu de ce .
Pai asta se face deja: s-au introdus G36, SIG553 si Colt. La AKM-ul 5.56mm s-a rupt manerul de armare asa ca nu s-a mai introdus.
Mă cuprinde depresia când mă gândesc la ce am fi putut face …
Aici se potrivește perfect mesajul scris printre rânduri :
” Mihai Eminescu
La steaua
La steaua care-a răsărit
E-o cale-atât de lungă,
Că mii de ani i-au trebuit
Luminii să ne-ajungă.
Poate de mult s-a stins în drum
În depărtări albastre,
Iar raza ei abia acum
Luci vederii noastre,
Icoana stelei ce-a murit
Încet pe cer se suie:
Era pe când nu s-a zărit,
Azi o vedem, şi nu e.
Tot astfel când al nostru dor
Pieri în noapte-adâncă,
Lumina stinsului amor
Ne urmăreşte încă. ”
Trăim cu speranța și murim cu regretul ?
Da , dar așteptăm să moară ” ei ” primii .
Vom învinge !
Cate n-ar face leul daca ar fi maimutza.
Pai tocmai ce zisei, daca s-ar rvea s-ar da un pic drumu si la initiativa privata, si la colaborari public private, iar Cugiru ar putea prelua idei si solutii de modernizare in felul asta, precum cele ce au aparut la BSDA atunci.
Cu un pic de sprijin material (bani de buzuanr practic, la bugetu MApN) s-ar putea face niste prototipuri perfect functionale, gata de produs in serie, si Cugir le-ar produce ei daca la inovatii nu prea merg.
Nu vad care ar fi problema cu o arma bazata pe AKM, tot ce avem acum pe plan mondial sunt variatiuni pe aceeasi tema.
Ai sistemul cu piston scurt (care e cel mai vechi, cred, a aparut primul) la AR-18, HK, G-36, ultimele modele FN, noile chinezarii etc, ai sistemul cu piston lung la AK, Tavor, FN FNC si derivatul lui suedez, seria SIG 550 etc (si cam la toate mitralierele) si ai sistemul cu imprumut direct de gaze la seria M-16/M-4, care pare la amurgul carierei deocamdata (americanii cauta de multisor un inlocuitor si nu cred ca mai dureaza mult sa aleage ceva).
Parerea mea e ca un AK modernizat si modificat corespunzator e inca cea mai valabila arma, in plus ar fi mai usor si mai ieftin de facut aici si mai usor de lucrat la eventuale viitoare modificari (noi serii cu alte calibre de ex., o varianta de tip PSL dezvoltata din ea etc). Mai e si problema calibrului, se cauta ceva mai puternic decat calibrele mici actuale, din cauza raspandirii echipamentelor de protectie si a necesitatii de a duce lupta si la distante mai lungi.
Concluzia mea e ca cineva saboteaza in mod voit o astfel de dezvoltare si astfel de colaborari la noi, motivul principal fiind comisioanele ce pot veni daca se ia de-a gata de la productori straini, ori macar si de la o licenta si un contract de genu ala.
Motive secundare sunt mentalitati comuniste precum “bai, cum sa aiba voie niste unii, persoane private (chiar si daca sunt din “sistem” precum caporalul acela) ori firme civile/private sa aiba de-a face cu armele, tovarasi, asta e un pericol pentru noi”.
Sau incremenirea in timp a celor de la Cugir (o lipsa de idei combinata cu blocarea de sus a ideilor si dezvoltarii, din alte interese, parerea mea), combinata cu ce am spus mai sus si care ii tine blocati pe loc.
La toate astea se adauga lipsa de cojones a MApN care nu stie sa se impuna in fata diversilor decidenti politici dar si a “baietilor destepti” (majoritatea fosti din sistem) care vor sa “suga” si ei ceva din afacerile astea cu dotarea.
“sistemul cu piston scurt (care e cel mai vechi, cred, a aparut primul)”
Piston lung ~ 1890
Piston scurt ~ 1930
Care o fi aparut primul?
Sa nu lasam faptele sa incurce naratiunea de mai sus, colegul e cunoscut ca fiind cel mai aprig sustinator al platformei AK. A tras in armata cu AKM si asta e suficient.
Pistonul scurt a apărut fix ultimul …
După pistonul lung , a apărut ” direct impingement ” folosit în prezent de platforma AR ( cu mici excepții ) .
Desigur , există și variante inerțiale ( bazate pe reculul lung sau reculul scurt ) dar nu fac subiectul discuției noastre .
Uite ce spune internetul despre ” direct impingement ” :
” The direct impingement gas system was first applied in 1901 to a 6mm semi-automatic experimental rifle (the ENT B-5) designed by Rossignol for the French military.[2] Although several experimental prototypes using a tilting bolt and direct impingement had been tested by MAS since 1924, the immediate precursor to the MAS 7.5mm semi-automatic rifle series is the MAS-38/39.[4] It was successfully tested in March 1939, just before World War II, and followed in May 1940 by the nearly identical MAS 1940. Similar direct impingement designs include the Swedish semi-automatic Ag m/42 adopted in 1942 and the US M16 select-fire rifle adopted in 1963. In the MAS-49 system gas is vented from a port on top of the barrel and piped directly into an open cylindrical hollow located in front and on top of the bolt carrier. “
Puristii ar zice ca AR-15/M16 nu e un “direct impingement” adevarat, cel putin inventatorul neaga vehement in patent. Dar daca asa au ajuns sa fie cunoscute, asta e, le lasam sa fie DI. Daca socotim Ar-15 ca DI si DI e al doilea, atunci pistonul scurt a fost, intr-adevar, ultimul aparut. Adica e cel mai modern, cum ar veni. Nu prea stiu nimic care sa fi aparut dupa el, poate doar inertialul retardat cu role al lui HK sa fie mai modern.
@Admin
E posibil sa le fi incurcat, tin minte ca citisem undeva si era invers, pistonul scurt primul dar mea culpa daca le-am incurcat.
@Marius
Lol, pai ia prezinta tu faptele mai detaliat, sa lasam chestii nesemnificative precum cine a fost inventat primul si treci la chestii relevante gen fiabilitate, putere de foc, distanta de foc eficace, greutate, ergonomie, usurinta intretinerii in teren si in conditii variate samd pana la simplitate, costuri, posibilitati de modernizare, calibre, de ce nu export etc etc.
Pen ca impresii din Call of Duty sau Ghost Recon nu prea merg in lumea reala despre care vorbim noi aici (si am avut ocazia sa pun mana si pe alte arme decat AKM-ul, desi recunosc ca nu pe HK-uri ori pe M-4).
Americanii au platit din cate inteleg un pret spre 3000 dolari pentru HK-416 de le-au luat.
In banii aia poti sa iei un posibil AK modificat si modernizat in acelasi calibru, cu ergonomia apropiata (daca vedem ce au propus doar cei de la Stimpex de ex), cu aceeasi putere de foc, precizie apropiata la foc cu foc cel putin (la aceeasi lungime a tevii si aceeasi munitie n-are cum sa fie diferente semnificative), probabil mai usor (sigur mai usor fata de ultimele modele de HK 416), cel putin la fel de fiabil si care ar costa pana intr-o mie de dolari, maxim, ar fi facut local si ar merge sigur si la export.
In plus cu diferenta de bani iti iei si o luneta tactica buna de la IOR sa o pui pe arma, si un AVN pentru soldat si ai un militar mult mai bine echipat in banii aia, cu aceeasi putere de foc dar capabil sa lupte OK si pe timp de noapte (aici intervine si instructia insa, inclusiv la tragere, valabil pentru orice model de arma).
Ramane valabila si problema calibrului care se va schimba in viitorul apropiat din ce vad ca fac americanii (si in urma experientelor din ultimele conflicte) si deci ar fi bine sa ai capacitati de productie in tara care sa produca arme si munitie din orice calibru atunci cand e necesar
“precizie apropiata la foc cu foc cel putin (la aceeasi lungime a tevii si aceeasi munitie n-are cum sa fie diferente semnificative)”
Cam are cum. Diferentele sint facute de cat de simetrica dpdv axial e inzavorarea (prin proiect), de tolerante (atat prin proiect cat si prin calitatea executiei) si rigiditatea sasiului (tot din proiect), printre altele. Oricarei arme i se poate imbunatati precizia luand inca o data la pila si shmirghel componentele interne, ce face diferenta e cat de usor e sa faci asta la o arma desenata de la inceput pentru precizie relativ buna fata de una la care factorul asta n-a prea contat. Si de la ce calitate a executiei a pieselor interne se pleaca. Aici avem o oarecare jena… Dar banuiesc ca merge si asa.
Mi se pare cel putin amuzanta insistenta asta.
“pai ia prezinta tu faptele mai detaliat, sa lasam chestii nesemnificative precum cine a fost inventat primul si treci la chestii relevante “.. te poti educa si singur.
Nu am idee de ce vii cu referintele astea catre video games, te-ai supi putin? E lumea rea cu AK?
“Americanii au platit din cate inteleg un pret spre 3000 dolari pentru HK-416 de le-au luat.
In banii aia poti sa iei un posibil AK modificat si modernizat in acelasi calibru”
Si totusi restul lumii civilizate a preferat orice altceva, sa trimiti depesa la DOD/NATO/Armata Salvarii sa le explici cum sta treaba. La MAPN nu te obosi ca aia gandesc ca tine.
@Admin
Crezi ca exista probleme de inzavorare a tevii si rigiditate a “sasiului” la modelul AK? Ma indoiesc, cel putin cand vine vorba de inzavorarea tevii (ce sa mai spun de armele la care poti demonta si schimba teava foarte usor)
In plus forta reculului (si in consecinta chestii precum rigiditatea armei, miscarea mecanismelor interne etc) se simte dupa ce glontul a iesit din teava, de asta ziceam de foc cu foc cel putin (la calibre gen 5,45×39 reculul e aproape nesemnificativ oricum). Tolerantele mai mari sau mai mici se pot ajusta, toleranta care ar interesa direct e a tevii iar aici inteleg ca cei de la Cugir fac niste tevi foarte OK.
Alta problema ar fi aparatele de ochire, iarasi ceva usor de rezolvat la o arma modernizata/modificata (desi e de discutat aici despre catarea deschisa care ar fi mai buna pentru foc automat si lupta de aproape). Restul tine de cel ce foloseste arma, cat de bine stie si cat de bun e, de asta conteaza in proprotie mare si instructia si cat mai multe trageri. Mitul ca AK-ul e imprecis e la fel de gresit precum cel ca M-4 se va bloca dupa doua incarcatoare trase in desert ori jungla
@Marius
Dupa cum ma asteptam ai “reusit” doar o tentativa de fenta, si aia lesinata si previzibila, fara sa poti atinge in vreun fel care sa conteze subiectul (cu care vad ca esti cvasi-paralel).
Referinta la jocuri e chiar mai valabila vazand raspunsul tau si ceata in care plutesti dar e comic sa vad accesul de fudulie stravezie de il dezvolti acilisa, o forma fara fond clasica.
“Crezi ca exista probleme de inzavorare a tevii si rigiditate a “sasiului” la modelul AK?”
Da, cu siguranta, dar nu e vorba de inzavorarea tevii (fixarea acesteia de sasiu) ci de inzavorarea inchizatorului in lagar (nu asta e termenul dar n-am gasit altul) si mai precis simetria mai putin… simetrica, din proiect. Care devine si mai putin simetrica atunci cand intervin tolerantele “generoase” made in Cugir.
Reculul nu e numa’ unul, sint mai multe impulsuri in serie, primul venind la declansarea focului – o actiune are intotdeauna o reactiune si daca n-ar exista impulsul ala primul de recul atunci nici glontul nu ar putea parasi camera ca sa treaca mai departe prin teava. In functie de cum vibreaza sasiul si teava in momentul ala ai mai multa sau mai putina precizie. Si da, tabla nituita de AK e mai putin rigida chiar si fata de otelul frezat folosit la alte AK-uri (finlandeze, israeliene, etc). Exista o ierarhie a (im)preciziei si in cadrul familiei AK, nu sint toate la fel.
Sa nu uitam nici precizia (sau lipsa ei, relativa) la focul automat, ca nu cumparam arme semiautomate.
Daca doua gloante trase unul dupa altul dintr-o arma fixata pe un banc pleaca cu dispersie mare, nu mai conteaza cat de bun esti, asta nu se poate controla. Asta a zis si habarnistul, mai succint decat mine: “Bre , constanta ochirii e una , precizia tragerii e alta“. Tu poti sa ochiesti bine dar precizia sa fie slaba din cauza materialului.
Bre , constanta ochirii e una , precizia tragerii e alta .
Una e să știi ceva balistică internă și să descoperi că coaxialitatea ghinturilor cu camera cartușului și cea a conului forțator este esențială , iar pasul ghinturilor ( fix sau variabil ) și forma ghinturilor stabilizează proiectilul în anumite limite termice .
Dar … întotdeauna se uită de toleranța realizării ghinturilor , de modul cum calcă ogiva proiectilului ( tangentă secantă ) în camera cartușului pe prima porțiune a ghinturilor … asta contează enorm : forma optima a proiectilului .
Aici e de comentat foarte mult .
Asta daca discutam la modul general despre precizia tragerilor .
Daca discutam despre constanța ochirii , aici avem multe variabile .
Cea mai importantă este distanța dintre planul cartușului introdus în țeavă și planul feței închizătorului , toleranța care este diferita de armele automate sau semiautomate față de carabinele clasice .
De aia armele automate sau semiautomate sunt defavorizate , în special la vechile platforme .
În rest , contează orice e legat de factorul uman ( de la modul cum imobilizezi arma folosindu-se de cureaua de purtare până la bătăile inimii , care modifică orice : pozitia ochiului director , pozitia armei în umăr sau pozitia degetului pe trăgaci etc ) .
Despre muniția folosită sau condițiile de tragere exterioare ( temperatura pulberii , temperatura țevii , presiune atmosferică , vânt , umiditate , unghiul tragerii , inclusiv mișcarea pământului contează : daca tragi de la Est la Vest sau invers etc ) .
La capitolul precizie și constanță , platforma AK este deficitară .
Dar e ieftină și sigură în funcționare , ușor de curățat doar printr-o demontare parțială in părți mari componente etc .
“asta contează enorm : forma optima a proiectilului .
Aici e de comentat foarte mult .”
5.45 vs 5.56?
Vroiam la un moment dat sa postez ceva despre diferentele intre cele doua munitii, mai ales in ceea ce priveste forma proiectilelor, exact “modul cum calcă ogiva proiectilului ( tangentă secantă ) în camera cartușului pe prima porțiune a ghinturilor” dar mi-a trecut. Orz/gaste/risipa.
Dati-i omului o medalie. Da, bre expertule, m-ai convins. Acum sterge-ti spumele si dormi linistit.
Din nefericire in România nu există cărți și reviste pentru popularizarea științei în mediul rural 😉 .
Ca urmare , unii se supără pe sat .
Scuzele lor sunt oricum acceptate .
Cât despre toleranța la înzăvorârea armelor automate sau semiautomate , acolo se face un compromis .
Dacă tolerantele de execuție sunt mici , vor apare probleme inerente de blocare a armei .
Acea îmbinare demontabilă se poate colmata cu reziduuri de ulei de armă în combinație cu diverse lucruri nedorite : pulbere arsă , cu deșeuri vegetale , cu nisip , mâl , noroi etc .
Acea îmbinare demontabilă ( înzăvorârea / deszăvorârea ) este acționată prin șocuri mecanice mari , în special la un tir susținut la cadență mare sau foarte mare .
Principalul calitate a unei arme este fiabilitatea . De aia se produc cu tolerante mari acele piese de înzăvorâre .
Precizia platformei AK este oarecum suficientă : are o dispersie de 12 cm la distanța de 100 m .
De ce este suficientă ?
Proiectilul produce o undă de șoc hidrostatică la lovirea țintei .
Acea unda de soc produce o cavitate permanenta , care distruge țesuturi și fragmentează oase .
Dacă impactul proiectilului este într-o zonă vunerabilă , leziunile sunt mari iar lovitura și-a atins scopul .
Nu doresc să ofer amănunte , puteți căuta detalii in tratate de criminalistică .
Ideea era că acea cavitate permanentă produsă in corp poate distruge zona cordului și provocă leziuni incompatibile cu viața în câteva secunde .
De aceea este recomandat să țintești in centrul masei corporale …
Desigur , există și alte zone vunerabile , cum ar fi bulbul rahidian ( medulla oblongata ) iar afectarea acesteia determina decesul instantaneu și lipsa oricăror reacții de împotrivire , este o lovitură clasică în lupta contra teroriștilor .
Concluzia este că platforma AK este suficient de precisă la distante de aproximativ 100m .
Pentru restul distanțelor din teatrele de operații , trebuie realizate modificări ( spre exemplu alt calibru , alt sistem de înzăvorâre , alte aparate de ochire etc ) .
De aia nu se mișcă nimic în direcția îmbunătățirii preciziei sau constanței tragerilor , deoarece nu a apărut noul calibru universal .
Probabil că Cugir va aniversa centenarul AKM cu modelul Cugir 2063 , că altă rimă nu există
😉 .
Sper că nu am jignit pe cineva , în caz că da , rog să-mi acceptați scuzele .
Acu’, 4 moi e cam pe limita suficientei dar sa zicem ca merge si asa desi “prin teatre” distantele pot fi ceva mai mari de 100m. La 300m eroarea devine oroare iar 5 punct 56 fu proiectat pentru distante chiar mai mari asa ca hai sa-l rezolvam intr-un mod onorabil mai intai pe dansul inainte sa trecem la calibrul cela nou. Pariem ca romanii vor scoate fuguta AKM-ul in noul calibru universal? Prin “fuguta” a nu se intelege “repede” ci “inevitabil”.
Evident ca totul e un compromis doar ca s-au vazut si arme cel putin la fel de fiabile si cu tolerante mai mici, deci se poate, tehnologia permite. Chiar in cadrul fameliei mari AK unii sint mai germani, altii mai… nu gasesc rima.
Unele din alternative sint – Doamne apara si pazeste – chiar mai durabile. Vrajitorie!
Comentariile mele au fost adresate domnului Radu, asta ca sa nu existe confuzie.
Cat despre socul hidrostatic si instabilitatea calibrelor mici la contact e mult de discutat (nici pe departe nu pot spune ca ma pricep).
@Admin si @Habarnistul (scuze, o sa incerc sa combin raspunsul pentru ambii sa n-o lungesc pe toata pagina)
Nu stiu de unde si cat de corecte sunt ideile despre presupusele problemele cu “inzavorarea inchizatorului in lagar”, “tolerantele “generoase” made in Cugir” sau “toleranța realizării ghinturilor , de modul cum calcă ogiva proiectilului ( tangentă secantă ) în camera cartușului pe prima porțiune a ghinturilor” samd?
Ca sa trecem insa de la teorie la practica, ca aia te cam omoara de multe ori, si cum o imagine face cat o mie de cuvinte (si oricum cuvantul meu nu pare prea bine primit de “entuziasti ai armelor de asalt” heh), sa folosim materialul clientului strain care foloseste niscai AKM-uri romanesti
https://www.youtube.com/watch?v=kwMmhSWRu3Q
aici e un tataie ce bate spre 70 de ani asa, ochelarist, care trage cu “an old Romanian AK” cum zice el (o varianta civila de Pm md 63 exportata in SUA din cine stie ce rezerve ramase de pe vremea lu Ceasca, si modificata sa nu poata trage foc automat). Omu trage la 230 iarzi (peste 200 m, pe la 210 cred) si baga patru din cinci gloante intr-o tinta ce ar fi poate echivalentul tintei piept de la noi (un diametru de sub 40 mm).
Il rateaza pe primul si apoi isi da seama cum “bate” arma si le baga in tinta pe urmatoarele patru.
Aici avem si PA md 86
https://www.youtube.com/watch?v=dVO-D6dlbpo
cel care trage e un soldat american care se vede, dupa cum manuieste arma, ca e prima data cand trage cu ea (e un schimb de experienta undeva in Afganistan, ai nostri si americanii fac schimb de arme si trag fiecare cu ale celuilalt).
Tintele sunt dupa cum se vede la distante “clasice”, 50, 100 si 150 m cred, iar omu trage foc in serii scurte (de cate trei gloante, cum are PA-ul) si nu prea are probleme sa loveasca tintele la baza si la centru cum scrie la carte, nici cu reculul etc desi e evident prima oara cand trage cu arma aia.
Iar aici se vede si importanta pregatirii si experientei tragatorului dar si importanta aparatelor de ochire (tot un AKM romanesc “civilizat”, in 7,62×39, o munitie cu o balistica ceva mai putin razanta decat 5,56×45 ori 5,45×39)
https://www.youtube.com/watch?v=S2-7wvIQHFY
Oamenii trag chiar la viteza, contra-timp, si baga toate gloantele in tinta inclusiv cand trag doar cu aparatele de ochire mecanice, nu cu luneta, iar la tragerea de precizie scoate 2,5 inch la (aproape) 100m (1 inch/1 moa daca nu ia in considerare primul glont considerat “ratacit”).
Mai jos in comentarii omul spune ca daca ar fi folosit o munitie mai de calitate (aici foloseste cea mai ieftina de pe piata) e sigur ca ar fi scos o precizie si mai buna.
@Habarnistul
“Nu doresc să ofer amănunte , puteți căuta detalii in tratate de criminalistică .
Ideea era că acea cavitate permanentă produsă in corp poate distruge zona cordului și provocă leziuni incompatibile cu viața în câteva secunde .
De aceea este recomandat să țintești in centrul masei corporale …”
Motivul primar pentru care se tinteste in centrul masei corporale e unul mai pragmatic, si anume ca aia e tinta cea mai vizibila, mai mare si mai usor de lovit. Intr-un mediu dinamic al luptei, cu stres, tinte in miscare, partial adapostite, care trag si ele spre tine etc, e cel mai simplu sa tintesti acolo, cu cele mai bune sanse de reusita. Sigur, toti viseaza la “one shot one kill” si un glont la radacina nasului, intre ochi, ca in filmele cu sniperi dar la modul mai realist se ia la tinta zona abdomenului si pieptului, la baza si la centru cum se zice. Sunt destule organe vitale si acolo, ficat, rinichi, plamani, inima, artere si vene principale (pe langa socul hidrostatic ala de zici tu).
Asta e si zona cea mai bine protejata (la soldatii din armate mai respectabile) cu veste antiglont cu placi etc. de aici necesitatea unor calibre noi, mai puternice (alt motiv fiind si distanta de foc eficace).
@Marius
” (nici pe departe nu pot spune ca ma pricep). ”
nu trebuia sa o si spui, era oricum evident de la inceput
“Nu stiu de unde si cat de corecte sunt ideile despre presupusele problemele cu “inzavorarea inchizatorului in lagar”, “tolerantele “generoase” made in Cugir” sau “toleranța realizării ghinturilor , de modul cum calcă ogiva proiectilului ( tangentă secantă ) în camera cartușului pe prima porțiune a ghinturilor” samd?”
Ideile vin ca rezultat al unui indelungat studiu facut individual sau in grup organizat – aici il las pe @habarnistul sa raspunda. Ti-am adus niste argumente foarte generale de balistica interna si habarnistul a dezvoltat si mai mult subiectul. Daca crezi ca ideile nu sint corecte si vrei sa te alaturi discutiei pe firul asta, esti liber sa aduci argumente de acelasi calibru (pun intended). Ca alternativa, putem incepe un alt fir de discutie in care fiecare pune filmulete de pe youtube si toata lumea o sa fie multumita la sfarsit ca a gasit pe vreun nene pe youtube care sa-i dea dreptate.
TLDR, asa ti-ai petrecut duminica?
@Admin
“”Ideile vin ca rezultat al unui indelungat studiu facut individual sau in grup organizat – aici il las pe @habarnistul sa raspunda. Ti-am adus niste argumente foarte generale de balistica interna si habarnistul a dezvoltat si mai mult subiectul.”
Foarte interesante afirmatiile, treaba e ca la nivelul asta sunt si mai putin credibile decat filmuletele de pe youtube. Adica, daca nu e cu suparare, unde as putea sa vad si eu ceva evidente sau dovezi despre cum nu inzavoraste bine inchizatorul cartusul in camera cartusului, despre problema cu coaxialitatea ghinturilor cu camera cartușului si toleranta ghinturilor ori studiul despre precizia AK-ului care are o dispersie de 12 cm la distanța de 100 m etc etc etc, ca sa va citez (vorbesc de precizia inerenta data de constructia armei, caci pare evident ca cineva instruit si mai ales folosind aparate de ochire mai bune scoate o precizie superioara cu aceeasi arma/acelasi tip de arma, fara sa vorbim si de calibre sau lungimi de tevi diferite).
Adica, studii, observatii si experiente individuale are oricine care are/a avut vreo tangenta cu subiectul dar n-am considerat OK (ori ca cele mai credibile dovezi) sa le pun pe astea in fata
@radu: Ti-a raspuns habarnistul deja, materialele respective sint mai greu de gasit. Asta nu face ideile respective sa fie invalide doar pentru ca nu gasesti un citat rapid pe Wiki care sa spuna exact asta. Exista multe domenii in aceeasi situatie. Cum am spus, e vorba de adus argumente intr-o discutie, daca crezi ca unele din ele sint eronate, le poti corecta. Dar daca parezi cu “nu stiu ce vorbiti voi acolo dar eu am gasit un clip pe youtube care mi se pare mai credibil“, ok, asta e.
Uite ce spune internetu’ :
” A Tangent Ogive (like our standard BTs) is less sensitive to seating depth but has more drag and a lower BC than a Secant Ogive of the same length.
A Secant Ogive (like our standard VLDS) has a higher BC and lower drag than a traditional Tangent Ogive but can be quite sensitive to seating depth.
A Hybrid Ogive blends the best aspects of the tangent and secant nose shapes into one Ogive. It starts at the bearing surface with a tangent section that will align itself more effectively when the bullet contacts the rifling. Beyond this section, the shape transitions into a secant section which is proven to be more effective in the wind. The result is a high BC bullet that is easier to tune. ”
Pentru curioși :
https://en.m.wikipedia.org/wiki/Nose_cone_design
https://en.m.wikipedia.org/wiki/Ballistic_coefficient
https://en.m.wikipedia.org/wiki/Very-low-drag_bullet
Cât despre ochirea în zona recomandată ( centrul masei corporale ) … întradevăr este ușor de aproximat și intuitiv , și distructiv 💪 .
În schimb , Kentucky Windage este o metodă la fel de eficientă , fără să mai aproximezi distanta și fără să mai muți cursorul pe foița înălțătorului …
Pentru cârcotași am o recomandare : citiți , informați-vă cât mai mult , dacă tot aveți pasiunea asta legată de tehnica militară .
Nu uitați , cititul nu doare 😉 !
Împrăștierea într-un cerc cu diametrul de 12 cm la tragerea FF de pe aliniamentul de 100 m și împrăștierea într-un cerc cu diametrul de 33 cm la tragerea FF de pe aliniamentul de 300m este considerată drept calificativ ” suficient ” , dacă tragerea se execută cu o armă aflată la jumătatea resursei de viață ( AKM sovietic era omologat pentru 6000 de focuri ) .
Ca simplu fapt divers , împrăștierea care se obține cu SVD bătrân de 3000 de focuri este la jumătate din valorile obținute cu AKM : 6cm /100m și 15 cm / 300 m .
Despre armele în cal 5,45 mm nu am date .
Este absolut evident că o armă noua , ieșită recent din fabrica conform standardelor militare , va avea o împrăștiere mult mai mică .
Trecerea la cal 5,45 a însemnat un alt profil al țevii , iar coeficienții balistici ai proiectilului au fost îmbunătățiți față de cei ai proiectilului cal 7,62×39 , vechi din 1943 .
Asta se numește evoluție .
“AKM sovietic era omologat pentru 6000 de focuri” – Le-a cazut fata celor de la Cugir cand au aflat ca MApN-ul cauta ceva in rand cu lumea, la 15.000 de focuri.
Multumim frumos de intrarea in detalii tehnice – pe mine m-ai convins! La achizitia primei arme de foc stiu pe cine sa intreb si de la cine sa cer sfaturi!
Si asta nu o zic gratuit armele de foc sunt domeniul unde consider ca am cea mai mare deficienta de cunostinte tehnice de baza si din acest motiv imi place sa urmaresc discutia dar sa nu intervin decat foarte rar.
Referitor la calibre tare mi-e ca la noi pana ajungem la 5.56x 45 NATO altii trec la 6.5 sau 6.7 NATO si iarasi suntem in urma.
Ideea cu Bereta ARX 160 parca nu era deloc rea, daca se putea produce sub licenta sau joint venture in Romania. Orice este mai bun decat lipsa de decizie de acum cu privire la “arma de asalt”.
Inclusiv o varianta de M10 762 customizata pentru Armata Romana dar asa cumva noi incremenim in AKM si ele se tot uzeaza si pun pariu ca nici stocurile nu se inlocuiesc 1:1
Ca să nu ne îndepărtăm prea mult de subiectul inițial , Cugirul chinezilor ar fi trebuit să urmeze o cale bătătorită .
Spre exemplu , eu as fi studiat ( la nivel de spectrografie ) structura aliajelor și tratamentele termice folosite de nume grele ( Steyr , Rheinmetall , SIG , Colt etc ) .
As fi dezvoltat două direcții de studiu : piston lung și DI .
De ce doar două direcții ?
Pentru că există întotdeauna termene limită de predare a unor proiecte .
Cugirul chinezilor chiar are posibilitatea să studieze , spre exemplu , platforma Colt .
Evident , nu varianta clonată deja a celebrelor M4 / M16 și derivatele , ci varianta mai puțin cunoscută de Colt cu piston lung .
La DI … e mai puțin de studiat , trebuie un ” Xerox ” performant și atât 🔥🔥🔥 .
Totuși DI are un avantaj tehnic absolut imbatabil față de restul competitorilor ( inerțial , piston scurt , piston lung etc ) , de aceea a supraviețuit în timp și mai are multe de spus .
Avantajul se numește ” Free-floating barrel ” .
Nu este de neglijat … precizia este un criteriu important în funcționarea oricărei arme .
Chiar daca eu am o mică simpatie pentru armele ce folosesc tehnologia numită pistonul lung ( popularizată excesiv de platforma AK ) țeava liberă , în teorie ocupa locul 1 🥇🏆 .
Trebuie ales compromisul care nu te compromite …
Atunci de ce n-ar cerceta si o combinatie DI + piston lung, tentative au existat si par sa imbine avantajele ambelor platforme. Inovati, inovati, inovati!
Pe chinezi ii trage in spate proiectarea prin comitete si comitii de savanti, tarani cooperatori, oameni ai muncii si cadre ale partidului. Altfel ar fi (mai) departe.
Combinația DI plus piston lung … pare a fi singura câștigătoare .
S-a mai făcut … la începuturile armelor automate .
Dar nu toți factorii de decizie au avut viziune , ci ochelari de cal .
Degeaba proiectanții au avut geniu …
Chiar si mai recent:
@ Marius
“In banii aia poti sa iei un posibil AK modificat si modernizat in acelasi calibru”
Dai $2.500 -$2.700 si iti iei un Krebs Custom daca vrei ceva comparativ cu un H&K 416
Erată : tehnologia numită ” inerțială ” permite ” Free-floating barrel ” 🏆.
Dar sunt amănunte care ne indeparteaza de interesul pentru precizie , datorită violenței fenomenelor tranzitorii … cumva sunt proporționale cu viteza arderii pulberii in cartuș .
Si totusi FAMAS si G3, inertialele de cel mai mare succes pana acum, au facut loc unor pistoane scurte.
Dintre toate mecanismele bazate pe piston , pistonul scurt are avantajul că nu murdărește prea mult cu reziduuri de pulbere arsă închizătorul .
Din punctul meu de vedere , cu cât mai puține componente , cu atât e mai mare fiabilitatea armei .
O arma inerțială bazată pe întârzierea cu cablu și rolă , gen HK G11 sau Nikonov AN94 ar putea fi o variantă pentru orice Cugir , chinezesc sau românesc .
Dar trebuie mult timp pentru dezvoltare și ” ceva ” geniu .
A , mai trebuie schimbată și viziunea despre arme a unor factori de decizie .
Pentru simplitate , probabil că se va merge pe căi bătătorite ( DI sau piston lung ) .
Factorii de decizie sunt foarte conservatori .
Cumva , cred că există niște secrete la mecanismul ” retard ” cu cablu și rolă , altfel era deja răspândit la toți marii producători de arme de asalt .
În opinia mea , o reușită Cugir in acest domeniu i-ar spăla de păcate .
Desigur , nu ei trebuie să realizeze prototipurile , preseria zero , documentația de fabricație , tehnologiile etc .
Are cine 🥇🏆.
Dacă nu , să se organizeze un concurs ” open ” .
Unde e cheia cutiei Pandorei ?
Întreb pentru un prieten care nu are internet …
Dintre toate lucrurile , ultima în cutie era Speranța .
ACTTMu’ si ATMul ce zic, ei cum se simt azi? Intervin pe subiect sau doar chibiteaza pe gardul Cugirului?
Vad ca am incins un pic subiectul, ceea ce e un lucru bun sper
@Admin
Asadar tre sa cred pe cuvant pentru ca evidentele sunt greu de gasit. Eu as fi putut spune si eu ca am tras mai bine decat dispersia aia de zice Habarnistul si urmand logica asta ar fi trebuit sa fiu si eu crezut pe cuvant.
Am preferat sa pun niste clipuri care prezinta in mod direct si tehnic evidenta asta. Nu am folosit wiki, probabil ai incurcat niste postari, si nici macar Habarnistul, care cel putin teoretic se pricepe foarte bine, nu a postat nimic despre ce s-a mentionat mai sus (inzavorare si ghinturi aiurea etc).
Apoi discutia a deviat pe langa, cat duce teava la un AKM sovietic (nu vad legatura cu Cugirul aici, nici cu precizia sau lipsa ei la AK, e vorba de uzura tevii care apare la orice arma, indiferent de principiul de functionare, si de metalurgia sovietica ce aaprent era mai slabuta), la SVD (care nici macar nu e din familia AK si nici asta n-are treaba cu Cugirul).
@Habarnistul
“Împrăștierea într-un cerc cu diametrul de 12 cm la tragerea FF de pe aliniamentul de 100 m și împrăștierea într-un cerc cu diametrul de 33 cm la tragerea FF de pe aliniamentul de 300m este considerată drept calificativ ” suficient ” , ”
Asta e cu totul altceva fata de “AKM-ul poate doar o imprastiere de 12 cm la 100m”.
Suficient” sau “satisfacator” cum il stiu eu, e un calificativ la tragere, are si NS (nesatisfacator) sub el dar are si doua calificative superioare deasupra, “bine” si “foarte bine” (FB), care au, evident, o imprastiere (mult) mai mica, un grupaj vizibil mai bun.
Deci e vorba si de tragator, nu doar de arma, mai ales cand vorbim de militari in termen care aveau trageri foarte putine.
Ideile primare, dupa mine, ar fi ca
1- AK-ul nu este o arma inerent imprecisa, asta e un mit
2- arma poate fi modernizata si modificata (pastrand “scheletul”) astfel incat sa-si imbunatateasca si mai mult caracteristicile tehnico-tactice, se poate umbla la aparatele de ochire, ergonomie si materialele de constructie (termoplastic, fibra de carbon etc )
Fiecare sistem are avantajele si dezavantajele lui, dar sistemul cu piston lung cred ca e cel mai OK compromis cand aduni fiabilitatea (inclusiv pe termen lung), usurinta mentenantei in teren, simplitatea, precizia, puterea de foc.
Si apropo de durata de viata a tevii, sa lucram iarasi cu materialul clientului dezinteresat si onest
https://www.thefirearmblog.com/blog/2015/06/03/how-many-rounds-can-an-ak-fire-before-it-breaks-down/
“The one thing I can say about the AK’s is that they hold up MUCH BETTER than the RPD’s. I thought for sure that RPD’s would last so much longer because of the milled receivers but the receivers only last about half the life (if that) of a Romanian WASR.
– We have yet to shoot out a factory WASR barrel. The barrels on three of our C39’s started to keyhole and were pulled.
– We have WASR’s on the line that have lasted OVER two and half years and the barrels are NOT shot out and they continue to run.
– This may sound crazy but it’s fair to say that they finally suffer a catastrophic failure (cracked trunion) at 80,000-100,000 rounds. Also, we have WASR’s that have suffered a catastrophic failure and we just pull out the old trunion and barrel, grab one from a parts kit, re-rivet, re-barrel and get them up and running.”
Sigur, la numarul ala nu cred ca mai e vorba de o precizie ridicata ci doar ca teava nu s-a decalibrat si arma trage inca “satisfacator” (adica loveste tintele cat de cat la foc automat).
Oricum durata de viata e mult peste 6000 si chiar 15.000, adica ar duce lejer (mult) peste 15.000 de lovituri fara sa aiba probleme cu decalibrarea, mai ales ca majoritatea focurilor nu s-ar trage la foc automat si nici intr-un an doi ca in poligonul ala.
Faza aia imi pare din seria “cum sa o punem de un comision pentru niste importuri, ca tot s-a marit bugetu armatei”, “pai zicem ca nu tine teava, facem pe prostii ca nu putem modifica decat patul armei si calibru (desi exista idei si proiecte si pe plan local si destule si pe plan international ca sursa de inspiratie) si lumea zice “meh”, am vazut si io pe net sau in filme ca AK-ul nu e bun oricum” si noi putem lua ce vrea inima si mai ales buzunaru in care intra plicu cu spaga/comisionu de rigoare, mai da-i incolo si pe astia de fac arme aici si ne strica noua combinatiile.
@radu: Nu e necesar sa ma crezi pe cuvant (nici nu vreau, de asta dezbat), atat timp cat poti aduce niste argumente bazate pe un rationament propriu, la acelasi nivel al discutiei. De exemplu, nu erai sigur ce mecanism a aparut primul – tu ai adus argumentul in discutie dupa care ai decis ca nu e de fapt important – ok, nimeni nu se naste invatat. In loc sa incerci sa ghicesti, de ce nu incepi sa cercetezi subiectul, sa gasesti primele incercari, sa citesti patentele (inca sint disponibile) si sa vezi ce incercau sa faca si mai ales de ce, ce probleme aveau mecanismele deja existente. Solutia e simpla dar va lua timp, cum am mai zis. Nu e necesar sa citezi din surse, dupa cum vezi in discutia cu habarnistul ne intelegem si fara citate. Deci, te asteptam sa te alaturi discutiei sau pornim un nou fir cu filmulete de pe YouTube?
@radu :
Țeava AKM Cugir este foarte diferită de cea sovietică , este o țeavă mult mai performantă , dar mai scumpă .
Este similară ( nu identică ) cu cea produsă în China , prietenii știu de ce .
Fiind cromată dur pe interior și fabricată din oțel forjat la rece , are o durata de viață de probabil 50000 de focuri . Pe ” surse ” se pare că în anii 60′ Steyr și-a băgat coada la tratamentele termice și rezultatele se vad in recenziile clienților civili .
Problemele apar la tolerantele de execuție , dar pentru majoritatea nu contează .
Clar calitatea este diferita la comenzile militare fata de cele civile , spre exemplu produsele militare fabricate înainte de 1989 care au ajuns la civilii din SUA sunt de o precizie excelenta , dar sub bulgari sau finlandezi .
Bine , excludem finisajele , o armă destinata uzului militar nu are nevoie de finisaje .
Cât despre precizie , ai amintit că NS , S , B , FB sunt calificative pentru aprecierea tragerii .
Așa , ca fapt divers : chiar crezi că nu știam 😉 ?
Când se executa un control tehnic de calitate la un lot de țevi ( e un exemplu oarecare ) testul are doar două aprecieri : corespunzător / necorespunzător .
OK , am greșit , precizia este ” suficientă ” , iar calificativul este FB ( 12 cm înseamnă lovituri in interiorul cercurilor marcate 9 și 10 pe ținta numărul 8 siluetă pe aliniamentul de 100 m ( atenție … foița înălțătorului pe 3 , ochiți la centru baza jos , pozitia pârghiei siguranței în ultima poziție la FF , introduceți cartuș pe țeavă , asupra țintei foc … etc ) , așa , ca să fii mulțumit că ai găsit o contră reușită .
Felicitări 🍰 !
Comisia tehnică nu măsoară grupajele ca să calibreze pozitia cuiului cătării pe ținta de reglaj după 4 focuri … faza asta cu calibrarea sper că ți-o mai amintești cum se realiza , deoarece era operațiune desfășurată la tragerea numărul 1 .
În fine , închizătorul și portinchizatorul au o uzură accentuată după 10000 de focuri , iar din unele clasamente de pe net , se pare că tot Cugirul iese câștigător .
Sovieticii foloseau un oțel inferior pentru țeava AKM , iar țeava nu era cromată in interior !
Dar precizia era mai bună , nu stau să explic de ce .
” ACTTMu’ si ATMul ce zic, ei cum se simt azi? Intervin pe subiect sau doar chibiteaza pe gardul Cugirului? ”
Hmm , mai bine nu comentez .
Se inflamează mâine cineva , în ședința de comandă .
Activitatea celor în cauză … e secret cu trei zerouri 🤭.
Mai bine ne vedem de ale noastre .
@habarnistul: “Țeava AKM Cugir … are o durata de viață de probabil 50000 de focuri.” Cei de la Cugir lasa sa se inteleaga ca si sa atinga 15.000 de focuri e o incercare pentru ei. Zic ei: “Armata Română refuză să încheie vreun contract cu noi. Ne cer ca arma să fie garantată pentru 15.000 de lovituri, în condiţiile în care armamentul NATO trebuie să fie garantat pentru 10.000 de lovituri. Încercăm să facem şi asta, însă e clar că inventează pretexte ca să nu cumpere de la noi.“. Ei deci “incearca”, nu e garantat ca si reusesc. Daca teava ar fi tinut 50.000 de focuri, ar fi spus de la inceput. Arma cu care au venit pentru teste ar fi trebuit sa aiba o teava care sa reziste la 15.000: “Arma este echipată cu pat telescopic, încărcător de 30 de cartuşe, iar viaţa ţevii este de 15.000 de focuri.” Decat ca n-a fost omologata. “Cu toate acestea, arma de la Cugir nu este gata nici în ziua de azi, pentru că nu a trecut încă testele impuse de Armată și nu a fost omologată pentru vânzare. Armata ar fi impus un standard mai ridicat pentru țeava armei respective, care să reziste la cel puțin 15.000 de focuri, cerință care ar fi peste standardele internaționale de 10-12.000 de focuri, au explicat surse oficiale din Romarm, pentru Europa Liberă.“
Evident , în prezent Cugir nu mai poate produce aceeași calitate .
Oțelul special nu mai este disponibil , lipsește furnizorul 🙈🙉🙊 .
Dar si controlul tehnic de calitate din comisiile militare …
Vorbind de oteluri speciale, daca se crea se poate. Doar ca nu se prea vrea:
https://www.capital.ro/ministerul-economiei-incearca-salvarea-combinatului-de-oteluri-speciale-targoviste-ce-variante-sunt-in-analiza-la-guvern.html
Data articolului este de azi.
Internetul e plin de confirmări legate de durate medie de viață a unor țevi normale ( max 15000 de focuri ) sau ale unor țevi cromate ( 50000 de focuri ) .
Cugirul anilor ’60 nu mai există , acum încă există sub forma a două entități distincte .
S-a folosit principiul “ Divide et Impera ” , după ce Băsescu l-a numit șef peste Fondul Proprietatea pe un fost ambasador al aliatului strategic și transatlantic , iar de atunci Cugir produce pentru civilii americani țevi comerciale , nu militare …
Ca să mai poată produce țevi de calitate militară , ar trebui inventată o mașină a timpului 😉 iar vinovatii de acolo să se încoloneze pe 3 și cu cântec înainte să termine deplasarea la Gherla , pentru sabotaj iar familiile să achite contravaloarea rebuturilor și penalitățile contractelor !
Restul ar fi simplu .
În principiu , muniția din Vest folosește peleți de nitroceluloză , care nu este așa de coroziva cum este muniția fabricată în Est .
Muniția fabricată în Est are tub din oțel lăcuit ( nu din alamă ) și este binecunoscut faptul și capsa este foarte corozivă …
.
https://amp.reddit.com/r/ak47/comments/2xbrqw/how_many_rounds_can_be_fired_before_the_ak_starts/
https://www.google.com/amp/s/www.survivalistboards.com/showthread.php%3ft=255160&=1
Atunci ceva se intampla la Cugir de 15.000 li se pare mult.
Ieftin și bun nu se poate …
Civilii ” halesc ” țevi ghintuite prin metoda electroeroziunii sau metoda button rifling , foarte precise și ieftine .
La 100 m , trei focuri mușcă unul în celălalt .
Exemple de low cost foarte precise sunt destule : Savage Arms , Sturm, Ruger & Co
Dar sacrificiul este calitatea materialului țevii …
Pentru o pușcă de vânătoare o viață de aproximativ 2000 de focuri este absolut OK ( dar nu pentru calibre vitezoase 😉 gen 300WM ) , iar ” cineva ” a hotărât că Cugirul face risipă cu țevi de 50000 de focuri …
Cugir ( denumire generică ) nu mai știe să facă țevi militare .
Dar produce țevi civile foarte bune pentru redneck-ii amatori de AK , țevi care trag excelent cu muniție vestică 😉 .
Probabil că țevile militare pentru înzestrarea României trebuie făcute în Finlanda , la Tikka Sako – partenerii Beretta sau in Germania , la Lothar-Walther etc .
Nu cred că Cugir va externaliza o parte din producția de țevi in favoarea unor alți producători , care produc țevi de 15000 de focuri la bani putini …
Cred că vor lua documentația din anii ’60 la mâna și vor învăța să producă țevi militare din nou , cu tehnologie modernă , până când va apare noul calibru universal NATO .
Dar nu pun pariu …
@habarnistul
Deci, in concluzie, inteleg ca
1- teava de la Cugir e superioara celor sovietice/rusesti (si multor altora, daca e sa luam de bun ce zic diversi clienti straini, si pe care insa nu-i putem acuza de interese ascunse).
2- imprastierea aia e OK la controlul tehnic al armelor, reglarea mai fina a preciziei (si in consecinta imbunatatirea ei) se face apoi individual la unitatile care primesc armele, la acea prima sedinta de tragere de reglaj din an
3- din motive necunoscute Cugirul a abandonat zilele astea ideea de a face tevi superioare, desi au documentatia/tehnologia necesara.
4- (asta e mai mult adaugirea mea) legat de pct 3, cineva blocheaza o dezvoltare locala a unei arme (familii de arme) de asalt in ideea ca se va lua de-a gata (ori o licenta partiala ceva) din afara, si acel cineva va lua si un comision gras la faza asta.
Despre calificativele de la trageri, sunt sigur ca le stiai, nu mi-a fost clar la ce te-ai referit cu acel “suficient”, inteleg ca era vorba de CTC, deci scuzele mele.
Oricum si sedintele alea s-au mai schimbat destul de mult odata cu armata profesionista si cu trecerea timpului (cel putin la unele unitati). Nu mai e cu lopata mica la piept in dreptul inimii, baioneta la arma si strigate de “ura”, nici macar cu soldatii care trebuie sa primeasca toate comenzile alea pentru ca nu se descurca altfel (ori sunt tratati ca si cum n-ar fi capabili de mai mult, cum era cand era vorba de militari in termen), ori care tre sa invete dinainte pe de rost conditiile sedintei de tragere, tintele si distantele.
Chiar daca pentru inceput alea sunt bune si au sensul lor foarte OK, acum ai si sedinte mai serioase, cu mutarea frontului, deplasare si mutarea aliniamentului de tragere, mutarea unghiului de tragere (cel putin la VM, probabil si la FS banuiesc), pozitia de tragere la alegere (culcat, din picioare etc etc), diferite tinte apar la intamplare si la distante necunoscute dinainte, pot fi partial adapostite, ba chiar am vazut recent la unii ca se antreneaza si la schimbarea mainii (si ochiului) dominante, schimba pozitia si trag si cu dreapta si cu stanga, din diferite pozitii.
Aici ajuta mult si aparatele de ochire (pe langa chestia de baza care e instructia cat mai serioasa si tragerile cat mai multe), de unde ideea ca la preturile alea ai putea sa iti iei si o arma foarte OK produsa aici si o luneta tactica foarte OK produsa tot aici (de IOR) si chiar ai un soldat echipat “la standarde NATO” (nu mai spun de un AVN daca s-ar scoate niste preturi bune la toate astea).
Treaba e ca nu se vrea undeva pe lantul de decizie, cel mai probabil din motive de coruptie desi nu exclud si ceva incompetenta crasa
Cujir chinezesc
https://youtu.be/YBkVbOazSzA
P. S.
“teava de la Cugir e superioara celor sovietice/rusesti (si multor altora, daca e sa luam de bun ce zic diversi clienti straini, si pe care insa nu-i putem acuza de interese ascunse).”
Afirmatie total falsa!!!
Va rog coboram cu picioarele pe pamant😀.
Puteti vb cu voluntarii din Basarabia ce au folosit arme Kalashnikov produse la Cugir in razboiul de pe Nistru.
Va zic ei care e differenta in calitate fata de armele originale Kalashnikov produse la Ijevsk.
În epoca respectivă a funcționat perfect războiul informațional .
Ca simplu fapt divers , albul a fost prezentat ca fiind negru și viceversa .
Aceeași manipulare a fost legata de funcționarea grenadelor de mână etc .
Realitatea a fost că armamentul românesc era excelent , dar nu poți compara balistica cal 7,62×39 cu cea folosită de ocupanții sovietici de cal 5,45×39 .
Dacă NATO ar fi deștepți , ar omologa cal 5,45×39 și ar dota NATO cu acest calibru .
E superior multor incercari eșuate .
Încă o dată reiau : nu mai crede manipularea sovietică , fii realist .
Din ce am citit si din alte sure in tratatul de la Varsovia in afara de Rusi calitate excelenta ca originalul aveau cei de la Arsenal Bulgaria si RDG ul.
UITE ceva date despre Romania in surse rusesti, parerea lor.
https://yandex.com/turbo/s/drive2.ru/b/478779315731824800/
UITE mai jos un top producatori a celor mai proaste arme Kalashnikov
https://zen.yandex.ru/media/nil/top-5-hudshih-avtomatov-kalashnikova-5e66f49c4059ac0c9104ce63
Acest exemplar e relevant😀
https://youtu.be/4aIP4yZOcWU
Sau acesta
https://youtu.be/eDySarYSjgU
Asta minutul 8:30
https://youtu.be/EgW_Wye9jMk
P.S.
Acum parerea mea personala gandind la rece fara emotii e ca Cugirul produce arme rapport pret/calitate destul de bun.
Calitatea e undeva pe la mijlocul listei cu producatori de arme Kalashnikov. Nu e in fata listei dar nici in coada listei.
E clar ca buna ziua ca se afla in spate celor de la Arsenal asta e realitatea.
@IU,bine ai revenit printre noi,vorba aia “bine ai venit,prost ai nimerit”..
Poate ai uitat,dar iti reamintesc cum aratati dupa 300 ani de “civilizatie”
https://www.instagram.com/tv/CBfXWzqlDCi/
Habarnistul am raspuns la postarea ta.
Raspunsul despre arme Kalashnikov il gasesti la Domn Administrator.
O zi buna sa ai.
Intrase la spam, din cauza de prea multe linkuri probabil.
Răspunsul îl vom găsi doar dacă va exista un subiect pe tema armelor K .
Deși s-au scris multe articole și cărți sau scenarii de filme artistice despre K . nu cred că subiectul este epuizat .
Evident , este un subiect istoric .
Schimbarea majoră pe planetă , este in pregătire , nu doar NATO pregătește de zeci de ani noul calibru , ci și sovieticii și continuatorii lor , rușii .
În opinia mea , e greu de ales intre doua calibre istorice foarte performante : .280/30 British și binecunoscutul calibru sovietic 5,45×39 mm .
Carieră a făcut doar ultimul , deoarece sovieticii erau pragmatici și eficienți .
Calibrul britanic era perfect , cu o mică hibă : era britanic .
A fost respins de cei de la biroul cadre , pe motive de dosar : avea origine nesănătoasă , adică nu era un proiect american .
7.92×40 CETME. Going once, going twice….
Civilizatie:
Spalativa cu ei.
https://youtu.be/GvA2auEfJKY
https://youtu.be/blPjaRv0jTc
https://youtu.be/ALFxUaU7xpg
https://youtu.be/xxP8XRoRgh8
https://youtu.be/CEcHyaSZJT8
https://youtu.be/sCZRtG20sv8
https://youtu.be/3O05xKdsPMQ
https://youtu.be/XA6tCgSzC_s
https://youtu.be/F2SpsdbTHA8
https://youtu.be/vo5Rum5ABvg
https://youtu.be/ZiiCaObkYGc
https://youtu.be/fAA4XKwsV-A
https://youtu.be/sQgHGkkcl5Q
https://youtu.be/di_H7oq3kSw
P. S. Vand marfa originala livrarea se face de catre cumparator.
Off topic.
Uitasem de cal 7.92 CETME , cel cu glontul din aluminiu .
Intradevar , era un cartus foarte avansat pentru epoca lui … pacat ca s-a nascut mort .
Pe la noi , in anii ’40 s-au facut cateva experiente cu gloante din ebonita , dedicate pentru instructia tragerii cu ZB .
Cine mai stie ce s-a ales de acele experimente …
Citat de pe net :
” I finally completed my research on a way to calculate how many rounds
a rifle barrel can be expected to deliver its accuracy level. By that,
I mean the barrel can be expected to have an average group size for
so many rounds before that average group size starts to get larger.
First, the rule-of-thumb formula I derived will produce a barrel accuracy
life of about 3000 rounds.
Second, if a lot of rapid fire (one shot every 5 to 10 seconds) is done,
the accuracy life will be less.
Third, if full-auto or very fast fire (a few shots per second, or one shot
every second) is done, accuracy life will be much less.
Fourth, the accuracy levels are for ranges through 600 yards. Once the
barrel life calculated limit is reached, groups will probably start to
get bigger at the longer ranges before they are noticeably bigger at the
shorter ranges.
My formula, or rule-of-thumb process, is:
1. Calculate the bore area in square millimeters.
2. Use one grain of powder for each square millimeter. This is what
I call the reference, or base powder charge.
Example: .30 caliber bore = 45.6 square millimeters.
Base powder charge for .30 caliber is 45.6 grains.
A .30 cal. cartridge that burns 45.6 grains of powder should give a
barrel life of about 3000 rounds of good accuracy.
3. If a larger cartridge is used and it burns more powder, the
accuracy life in rounds for that bore size is reduced. The amount
of reduction is determined by
a. Divide the increased charge by the base charge, then square
the answer.
b. Divide that answer into 3000.
Example: .28 caliber bore has a base charge of 38.5 grains.
Cartridge burns 57.8 grains of powder.
(57.8/38.5) squared is 2.25.
3000 divided by 2.25 is 1,333 rounds.
If anyone can shoot a hole through this theory, I welcome that shot. This
is more or less an emperical process based on accurate barrel life in
several calibers as reported to me by lots of folks. All I did was study
the data and determine what math would give a best-fit formula.
And if someone has a better method, I’d like to know what it is. My
formulas may not be the best. “
Viteza glonțului prin țeavă nu e totul , contează și pasul ghinturilor … de aceea , unele firme producătoare la care conta precizia în detrimentul costurilor de fabricație ( Oerlicon , Carcano , Smith&Wesson etc ) se folosea / se folosește metoda ghinturilor cu pas variabil , deoarece uzura ghinturilor in zona conului forțator era mai mică și glonțul se poate stabiliza pe o lungime de țeavă mai mică .
Câteva detalii despre discuțiile anterioare :
https://criterionbarrels.com/media/what-sort-of-barrel-life-can-i-expect-from-a-criterion-barrel/
PM are 3 probleme.Noaptea doar cu trasoare. Greu de montat aparatura.Lipsa ascunzator flacari.Incarcator greu de schimbat, maner-uluc incomod.Tre sa te imprietenest cu arma.Am zis 3? Sunt 2 modele mai customizate
@IU
Inteleg ca esti de undeva din Basarabia si ai fost expus mult prea mult la propaganda sovietica/ruseasca.
E ok uneori sa folosesti surse rusesti dar in cazul de fata sunt (ca de multe ori de altfel) niste prosteli de tipul Pravda, in plus e normal ca ei sa-si laude marfa. Propaganda ruseasca/sovietica e de multe ori atat de tipatoare si rupta de realitate (de obicei rusii sunt prezentati ca cei mai destepti, mari, tari, frumosi, bogati si primii in toate cele) ca au aparut tot felul de bancuri si se face misto de ei inca din epoca sovietica, de la bancurile cu Radio Erevan la alea cu piticu sovietic care e cel mai mare pitic din lume. Nu inseamna ca nu pot fi si meseriasi in razboiul propagandistic insa.
Legat de Cugir vs Arsenal, am batut destul de mult netu pe siteuri de profil (de obicei americane, unde posteaza in general clienti de acolo) sa-mi fac o idee.
Singurul atuu al AK-urilor Arsenal e la “fit and finish” cum zic ei, sunt mai bibilite, mai finisate, vopseaua e mai mata, nu au atatea semne ramase de la prelucrare etc. Insa Cugirul a recuperat mult la ultimele exporturi din cate am inteles dar ce e mai important nu exista diferente la calitate, fiabilitate, precizie etc, din contra Cugirul pare ceva mai fiabil chiar, arma e ceva mai usoara si a exportat si modele mai diferite.
Criticile de pe net vin fie din partea rivalilor (evident) fie a unor snobi usor imbecili care se oftica ca au dat aproape dublu pe o arma care nu e cu nimic mai buna decat cea romaneasca, din contra (singurul punct in plus e doar aspectul mai “lucrat” sau mai bibilit dar si aici apar probleme, gen ruginesc mai repede decat cele romanesti etc).
Imprastierea e o naivitate scoasa de ingineri, teoreticieni care nu stiau ca PM nu e pistol mitraliera.Atat de calificati erau.O arma e preferabil sa fie usoara si sa traga in orice conditii. Munitia e la fel de importanta. Degeaba ai cea mai buna arma daca munitia e praf