October 29th, 2023 
admin 
Intr-un efort de a salva LAROM-ul de off-topicul generat de aparitia ultimei versiuni de kit pentru AK by Cugir & Stimpex, declar deschisa o sesiune dedicata.
Interesul deosebit pare a fi starnit de faptul ca este unul din primele produse Cugir care nu seamana la aspectul exterior cu eternul AK, desi platforma este in continuare aceeasi.
O prima versiune a kitului pare sa fi fost trasa in poza cu fostul imbarligator de la Economie, Florin Spataru-Damen:
Cea mai recenta versiune e luata un pic la pila insa pastreaza “umflaturile” laterale distinctive desi ceva mai discrete.
Cu totii am vazut deja clipul insa e singura referinta vizuala:
Prima reactie: reprezentantii Cugir nu mai vorbesc, ca data trecuta, de mililitri ci de milimetri si inci. Progres.
In rest mai nimic notabil, in afara faptului ca nu pare sa existe o fereastra de ejectie a tuburilor cartus consumate si pe partea stanga a armei, ceea ce implica faptul ca nu ar fi chiar 100% ambidextra.
Si ca cei de la Cugir ar trebui sa investeasca (mult) mai mult intr-un departament de marketing adevarat. Pe de o parte, e adevarat ca nu era vorba de o prezentare oficiala ci de un interviu la o margine de masa deci multe sint scuzabile, pe de alta parte, ar fi fost frumos sa aiba un clip de prezentare profesionist.
Reactiile negative ar fi mai degraba legate de articolele aparute prin presa, informatiile respective nefiind inregistrate video dar fiind in mod evident furnizate de Cugir.
In primul rand, urmatoare fraza incapsuleaza mentalitatea producatorului (sursa: adevarul.ro): “Pușca, realizată pe platformă de Kalașnikov, era gata încă din 2019, dar nu se încadra în greutatea cerută și avea probleme cu patul.” Deci pusca, desi “avea probleme cu patul” era “gata”, in viziunea producatorului. Gata sa ce? Sa fie bagata pe gatul clientului traditional, pentru ca merge si asa. Ghinion de nesansa.
In tot acesti ani, ni s-a spus ca armele de la Cugir ar fi “gata”, complet testate, certificate si omologate, doar contractele cu MApN-ul ar lipsi. Acum, producatorul recunoaste ca existau probleme si ca “s-a apelat la o colaborare cu societatea Stimpex București, iar rezultatul a fost o armă fiabilă“. Adica nu prea era fiabila inainte, cand era “gata”? Si astea ar fi doar problemele recunoscute intr-un final, cand au fost rezolvate, insa se naste evident intrebarea ce alte probleme exista si nu au fost mentionate pentru ca nu au fost inca rezolvate. Atunci arma va fi si mai gata. Cea mai gata arma de asalt 100% romaneasca.
In al doilea rand, povestea ajunsa la rangul de mit si repetat de fiecare data cand Cugirul vrea sa atraga ceva simpatie: “Ulterior, reprezentanții Armatei ar fi cerut ca arma să reziste la și mai multe focuri, practic cu 30% mai mult, o cerință care era chiar peste standardele NATO.” De remarcat referinta la niste “standarde NATO” nenumite si un barem, la fel, nespecificat.
Povestea este intrata deja in folclorul urban si repetata peste tot, fara a fi insa si verificata. Am cautat in sus si-n jos, prin muntii si vaile Netului insa nu am gasit nici un standard NATO referitor la durata de viata a unei tevi pentru o arma de asalt, caracteristica lasata la latitudinea fiecarui cumparator in parte (un exemplu va fi dat mai jos).
NATO nu a standardizat caracteristicile armelor de asalt – nu exista o arma “standard NATO” – a standardizat munitia. Deci a fi compatibil cu standardele NATO inseamna de fapt a fi compatibil cu munitia NATO iar testele respective sint cunoscute drept AC/225. In principiu, este testata rezistenta componentelor armei la presiuni semnificativ mai mari celor date in mod normal de munitia standard NATO. Nici o legatura cu durata de viata a tevilor.
Poate ca nu este o minciuna si poate ca un asemenea standard NATO chiar exista dar atunci, de fiecare data cand mitul este adus din nou in discutie, trebuie adusa si referinta catre respectivul document NATO. Pana atunci, ramane cum am stabilit.
In realitate, Cugirul s-a atacat pentru ca MApN-ul ii cere sa vina cu produse comparabile cu ale concurentilor externi si asta inseamna schimbare de tehnologie iar Cugirul nu e obisnuit. Nu intelege de ce tehnologia adusa de sovietici in anii ’60 era buna atunci dar nu mai e acum. Cu cuvintele lor: “(prototipul) nu poate fi produs în serie pentru că societatea de stat nu are tehnologia necesară (…) Tehnologia ar trebui adusă din SUA sau din Vestul Europei, dar până în prezent nu a existat niciun demers concret în acest sens.“
O modernizare a tehnologiei de productie inseamna inclusiv o crestere a calitatii care s-ar reflecta in toate produsele, nu doar cele livrate MApN. Poate ca ar obtine chiar si niste contracte de export mai bune. Pentru incercarea de a smulge niste lacrimi gratuite, cea mai mica vioara din lume canta pentru Cugir:
Dar daca tot am ajuns aici, doua-trei vorbe despre cerintele referitoare la durata de viata a tevilor si tehnologia lor de constructie. Drept studiu de caz, am ales HK, furnizor pentru unele forte armate ale US of A:
HK416_HK416-A5-Info-SheetDe studiat mentiunea legata de durata de viata a tevilor:
“HK is well known for the high-quality exacting barrel steel manufacturing. The Cold Hammer forged barrel provides a minimum barrel life of 15,000 rounds that has minimal accuracy degradation with higher round counts as well as minimal deviation in muzzle velocity and gas port erosion. (Some users have reported over 40,000 round life.)“
Sa vedem ce vor cumparatorii, de exemplu MApN-ul din SUA (ca ce vrea exact MApN-ul din Romania e secret de stat), prin MIL-DTL-32309A si nu prin vreun “standard NATO”: “Endurance functioning. The weapon shall fire 6,000 rounds of M855A1, 5.56mm ball cartridge (…) There shall be not greater than the number of malfunctions and unserviceable parts allowed in Table I. (…) After completion of the endurance functioning test, each weapon shall be retested for accuracy and shall meet a seven (7) inch extreme spread requirement for a series of 10 rounds fired. (…) After completion of the endurance functioning test, the barrel of each weapon shall be free of cracks, seams and other injurious defects, and the bore and chamber shall be free of pockets, rings, bulges and other deformations. The chromium plating in the chamber and bore shall be free of nodules, flaking, pits, stripping, anode burns and evidence of etched base steel. Chamber edges and barrel lugs shall be free of burrs and sharp edges. Scratches or marks occurring in a chamber which otherwise meets the surface roughness requirements, shall be permitted.“
MIL-DTL-32309A-1Decat 6.000 de spartani lovituri. Atat. Cat or fi impoteticele “standarde NATO” de care se plang atat cei de la Cugir?
MApN-ul din SUA mai spune si cum ar vrea sa-i fie fabricate tevile, prin MIL-B-11595E, identificand trei tipuri de aliaje, cel original, utilizat de Colt, fiind CMV.
Inapoi la HK, pentru comparatie. Desi furnizorul prefabricatelor nu este numit explicit, toate drumurile duc catre francezii de la Aubert & Duval, care nici ei nu recunosc deschis cui vand insa materialele lor de marketing folosesc intens imagini ale produselor HK. Si care prezinta, bineinteles, aliajele CMV:
BD_fiche-petits-calibres_012022Ultimul element, dar foarte important pentru durata de viata, este tratamentul tevilor, cromarea incepand sa lase locul mai modernului proces de nitrocarburare. Unde exact au probleme cei de la Cugir, misterul lumii este.
Cam asta ar fi povestea, fiecare cumparator este liber sa-si specifice propriile cerinte si, atat timp cat exista producatori dispusi sa livreze in specificatii, nu exista drama.
In incheiere, sa revenim la kit-ul Cugir & Stimpex. Pe langa investitia intr-o echipa de marketing, ar avea sens sa se concentreze pe vanzarea kit-urilor in sine, pentru cei ce vor un fel de Galil ACE la pret redus.
De cealalta parte, ar avea sens ca MApN-ul sa incerce sa-si asigure viitorul, optand poate pentru o arma multi-calibru, capabila de a suporta o ipotetica tranzitie de la 5.56mm la mai noul 6.8x51mm.
Posted in 
Tags:
Ca sa nu mai reiau tot ce s-a scris pana acum, hai sa vedem ce zic unii din SUA despre tevile de AK romanesti (exportate acolo de Cugir sub numele WASR si Draco, varianta cu teava scurta). Din ce am inteles omu are un poligon pe la Las Vegas si inchiriaza arme capabile sa traga foc automat (civilii parca nu au voie sa detina astfel de arme, toate sunt modificate sa traga doar foc cu foc, semiauto asa ca cei care vor sa experimenteze full auto cum ii zic ei, adica foc automat,merg la poligioane din astea,care detin legal astfel de arme)
https://www.thefirearmblog.com/blog/2015/06/03/how-many-rounds-can-an-ak-fire-before-it-breaks-down/
“– We have yet to shoot out a factory WASR barrel. The barrels on three of our C39’s started to keyhole and were pulled.
– We have WASR’s on the line that have lasted OVER two and half years and the barrels are NOT shot out and they continue to run. We installed new bolts to bring headspace back up to spec but they keep running.
– The Draco-C’s that we converted over three years ago are finally down to the last unit. Most have cracked trunions but one of the barrels right past the gas block literally cracked off. The portion of the barrel with the threads cracked right off while shooting. I will see if I still have pics on my phone.
…
– This may sound crazy but it’s fair to say that they finally suffer a catastrophic failure (cracked trunion) at 80,000-100,000 rounds. Also, we have WASR’s that have suffered a catastrophic failure and we just pull out the old trunion and barrel, grab one from a parts kit, re-rivet, re-barrel and get them up and running.
– The AK is the most reliable but after seeing how many have broken over the last two and half years on the range, it’s not the indestructible weapon everybody talks about (and I always thought it was). What makes is reliable is it’s simplicity. My guys clean/service 4-5 AK’s for every M4 or MP5. The Uzi it’s just as simple but you wouldn’t believe how often components of the top cover fail. ”
In rest, parerea mea e ca si arma asta “noua” mai necesita ceva de lucru la ea si eu personal as schimba cateva chestii dar e totusi un pas mare si vizibil inainte, daca reusesc sa combine fiabilitatea si simplitatea AK cu ergonomia aia de tip “vest”.
Greutatea e excelenta (inteleg ca se refera la arma incarcata dar ar trebui specificat exact, chiar ca sunt varza la PR si Cugir si Romarm si chiar si Stimpex), pretul e foarte bun (mai ales daca include si red-dotu de la Stimpex, dar chiar si fara), adica iei 4-5 d-astea la pretul unei HK (care si cantareste cu cel putin juma de kil in plus, gol-goluta). Diferentele la puterea de foc si chiar precizie n-ar trebui sa fie semnificative oricum, dat fiind lungimi similare ale tevii si munitii similare. Dar, in banii aia iei o arma din asta, poti apoi sa iei nu doar red-dotu ala dar inclusiv o luneta tactica excelenta cu magnificatie x4 sau x6 de la IOR sa pui pe ea, plus un AVN pe casca si posibil sa nu ajungi inca sau cel putin sa nu depasesti pretul unei HK cheala. Ai avea in schimb un soldat echipat complet cu tot ce trebuie.
In rest, fonduri pentru munitie si instructie cat mai multa, aia face mai mult de jumate din treaba indiferent ce arma si luneta folosesti
In mod cert ar trebui gandita si o varianta pentru munitie mai puternica (de aia cred ca un bullpup e mai bine pozitionat aici, din pacate n-am mai auzit nimic de cealalta arma “noua” romaneasca in varianta asta, si in ce stadiu mai e).
Aici imi place de israelieni si cum gandesc lucrurile, au o gramada de start-upuri, colaborari public-private, firmele aduc militari sau fosti militari sa-si dea cu parerea si sa aduca posibile imbunatatiri ori sa vina cu idei noi si ma refer inclusiv la aia de la firu ierbii, nu doar generali din birouri care au uitat de cand au pus mana pe o arma ultima data si au evident misiuni mai de nivel strategic. La noi probabil se merge tot pe “pile” si cine poate pune o vorba buna si cine sa ia comisionu cat mai mare, de asta si varza din programele de achizitii si ignorarea de obicei a oricaror initiative locale, sa nu mai spun de finantarea unor astfel de cercetari si initiative locale, de stat ori private
La fel au incercat cei de la HK, cand au facut HK-416 dar nu stiu ce s-a intamplat cu ei, ultima varianta a ajuns sa cantareasca cat un PSL, daca nu mai mult, desi dimensiunile sunt cat ale unei arme clasice de asalt iar calibru e tot 5,56×45
Pai singura conversie posibila de la un calibru NATO este de la 7.62×51 la viitorul 6.8×51 .
Doar atat , 5.56×45 nici nu intra in socoteala , nu e compatibil dimensional , fara transformari majore.
Cat despre un amortizor de sunet pentru munitie supersonica , ascunzator de flacara … nicio vorba , nici macar o soapta .
In viziunea unora , nu conteaza ca o arma are facilitati ambidextre partial . Spre exemplu , de regula tuburile sunt ejectate doar pe partea dreapta , dar manerul de armare poate fi pe dreapta sau pe stanga , prin simpla montare aacestuia pe partea dorita .
Apar probleme de ergonomie daca patul este pliabil pe stanga sau pe dreapta ( in pozitia de transport ) si implica o anumita forma a zonei obrazarului ( aici voi dezvolta ulterior subiectul ) , dar cea mai importanta caracteristica este statistica : cati stangaci au ochiul director drept si cati au ochiul director stang ?
De ce ?
Pai campul vizual de interes ( si aici voi dezvolta ulterior subiectul ) este valorificat de creierul tragatorului in zona opusa zonei de ejectare .
De aia eu consider ca nu trebuie sa existe arme pentru stangaci cu fuctii ambidextre partiale iar cei cu ochiul director stang sa fie in anumite structuri , mai putin importante …
Desigur , exista arme cu functii ambidextre total , dar alea sunt exceptia care confirma regula , doar cu asemenea arme se pot valorifica tragatorii stangaci de mare valoare .
Ele pot fi configurate dupa dorinta indiferent de mana care actioneaza tragaciul , partea cu fereastra de ejectare , manerul de armare sau ochiul director .
Desigur ca exista si tragatori care prin educatie pot folosi ca ochi director si ochiul drept dar si ochiul stang .
Parghia sigurantei a devenit deja un standard , este ambidextra si gata .
La fel consider ca selectorul de foc nu trebuie sa aiba pozitia serie de 2 , 3 sau 5 focuri , din motive de costuri si fiabilitate .
Evident , mitraliera nu are nevoie de pozitia foc cu foc , educarea tragatorului are o importanta majora prin tragerea in serii scurte ( 3-5 focuri ) .
Iar avem o “nouă” armă de asalt…Tot mai întreb de ce MApN nu schimbă vechile AK-47…
infieratzi degeaba p’astia de la cugir cand sunt la supt conducerea romarm – bisnitzari de masti la suprapretz cu pitzurca
AKMul stramosesc e ultimul produs, pt produse moderne au nevoie de tehnologie moderna/cercetare dezvoltare/pregatire specialisti si de unde toate astea daca pe statul care-i patroneaza il doare in Peoples Liberation Army
arma de asalt “aia moderna” va fi importata
de acolo le ies comisioanele, din importuri, nu de la o fabricutza de stat in moarte clinica
si intretzinerea armelor din import se va face tot cu importuri, tot pentru caco’misioane
ramane de vazut care’s gashtile care vor lua comisioanele, probabil aici se da batalia
ca doar nu credetzi ca au distrus doua fabrici de pulberi ca sa se apuce sa fabrice arme moderne in Romania 😀
ce sa faca in conditziile astea cu un departament de marketing, astia’s deja batrani, ies la pensie, mai vine careva dupa ei?
cu durata de viatza a tzevii metalurgia cata mai era s-a distrus si aia
asa ca admiratzi prototiptilul care este
restul e poveste…
3,2 kg, cadenta 600 lov/min, viteza initiala 900 m/s, greutate 3,2 kg, pret 900-1000 $.
Teava 40,6 cm se poate schimba.
Prototip scos in colaborare cu Stimpex in 2019.
Un Kalas mult mai ingrijit.
Oamenii de acolo merita utilaje noi. Si idei noi.
Gsg, subscriu. Ai sumarizat bine.
Radu, tu vei ramane probabil ultimul romantic al AK-ului. Poti sa schimbi ce vrei tu la platforma, mai mult de un Sig 552 nu iese din ea. Zeci de ani au incercat multi, aia e limita, cu bani, calitate si know-how Swiss made.
Habarnistul- Americanii posibil sa treaca la 6,8 mm. De niste ani e zvonul, cred ca au fost articole si aici, de cativa s-au apucat de treaba. Au comandat anul asta, se pare, zic asta pt ca nu stiu daca e doar pt Socom, preserie pt US Army, info valabila sau PR Sig. Ce stiu e ca din momentul in care intra la ei mai trec ani pana e schimbat calibrul in NATO. Nu exista bani la noi pt experimente costisitoare. Nici macar pt cele necostisitoare.
Patul armei trebuie sa fie reglabil în lungime ( intre 32 cm si 40 cm intre talpa ce se sprijină pe umar si tragaci ) , cu obrazar reglabil ( ca înălțime și unghi ) în funcție de aparatele de ochire mecanice și / sau montura aparatului de ochire optic / lunetei in concordanta cu înălțimea tragatorului – respectiv distanța între axa ochiului director și umărul tragătorului ) poate schimba în bine sau în rău precizia armei .
Bending-ul reprezintă armonizarea optimă
a ansamblului armei compusă din țeavă , mecanismul de dare a focului și pat , în asa fel încât să se obțină doar performante constante la trageri , in orice condiții fără joc lateral vertical sau aleator .
Asta implica câteva criterii obligatorii , cum ar fi montaj definit ca fiind free floating pentru țeavă , dar și acoperirea cu o izolație termică si antifricțiune ( cauciuc butilic semiporos sau echivalent ) pentru patul armei , rezistent la uzura mecanică .
De ce ?
Păi un pat de armă finisat neglijent , datorita reculului , rupe pielea de pe obrazul proaspăt bărbierit al tragatorului .
Desigur , o tehnică de epolare corectă și o masă corporală a tragatorului , de peste 80 Kg poate gestiona eficient un recul serios , evident la calibre cu o energie de peste cea echivalenta calibrului 7,62×51 .
Majoritatea trăgătorilor preferă să fie bărbieriți cu înălțător 3 ( unii știe 🙂 ) , fix ca să nu aibă leziuni active , care produc disconfort infectii sa inritatii permanente , in special in conditii de igiena precara , in teatru ..
Habarnistul- “Patul armei trebuie” etc. Asta poate la cei care isi permit sa bage banii lor in customizarea si alegerea unei platforme (contractori in special). Sau conceptie si productie, cum a facut un fost tragator olimpic.
Ce fac inginerii si meseriasii in uzine e alta treaba, un militar primeste niste arme facute mai bine sau mai rau, pe care invata sa le foloseasca in cadrul unei subunitati, conform unor intructiuni/regulamente/manuale. Sunt si exceptii, in unitati speciale, alea nu prea umbla cu arme arhaice gen AK/PM.
La noi pe icisa prin Romanica, majoritatea unitatilor sunt dotate cu PM 63/65, BB si PA 86 si reculul e ultima problema. Ca tot e un articol despre AK.
Mici incidente usor amuzante cu o arma cu recul mai puternic au fost la PSL si nu din cauza “epolarii”, nici din cauza masei tragatorului, te las pe tine sa ghicesti din ce cauza.
Aha , te referi la cei ce se bronzează instantaneu în jurul ochiului director , pentru 21 de zile … a doua oară nu repetă eroarea .
Da , de ” trebuit ” chiar trebuie .
Să-i ținem pumnii lui Larry Vickers , are câteva mici probleme de sănătate .
A terminat cu citostaticele , în prezent e mai bine .
Consultanța oferită de el a spus ” trebuie ” iar cei de la HK au priceput cum stă treaba , iar vânzările sunt proportionale cu calitatea și ergonomia
.
Nu e un caz singular , deoarece și Jeff Cooper a oferit consultanță celor de la Steyr .
Partea cu patul de armă și gestionarea reculul nu îți era destinata în mod special , ci era o referire la armele de calibru mai mare ( 338 LM și cel 338 NM ) .
338 LM incepe să iasă din cursă , în favoarea mai modernului 338 NM .
E interesant , dar nu prea iubit de decidentii de la ei .
https://armourersbench.com/tag/a-545/
De ce ?
Pai se fabrica la uzina Degtyarev , nu la uzina Kalashnikov .
Adica echivalentul la noi ar fi Sadu si Cugir …
Nu stiu, nu stau la sueta cu Cooper si Vickers, ca tine. Rant off. Doar am facut rost de o carte de-a lui Cooper inainte de epoca FB. Si am dat-o mai departe pe ym la colegii din alte oaze ale Sistemului, chiar daca aveau alte culori la uniforma, ca asa faceam aproape toti. Sa nu ramanem doar noi destepti. Ei procedau la fel.
Hai sa mai aducem discutia cu picioarele pe pamant.
Care e mai reusit, PM 65 sau PA 86? Cu tot ce implica o arma.
Unde e Dnul col Jeff Cooper din 2006 până în prezent , e cam greu de stat la șuetă cu Domnia sa .
După cancerul din 2015 , remis din fericire , Larry Vickers a pățit altă belea :
https://www.justice.gov/usao-md/pr/north-carolina-and-north-dakota-police-chiefs-and-federal-firearms-licensees-indicted .
Dacă ești un autor pamfletar , e absolut ok .
Aici totuși nu e loc , dar sfatul meu e ca poți încerca la revista umoristică Urzica online ( RoMil ) , doar ăia sunt demni de așa ceva .
Nu uita să trgai apa peste unii dintre ei !
Nu fi si tu rautacios cu cei de la Rumil. Treaba lor ce scriu ei.
Si pana una alta cateodata au subiecte interesante din moment ce autorul blogului de fata a scris si acolo o vreme.
aproape 11K EUR bucata dar se pare ca-i merita
am putea sa facem si noi un program multi’anual cate 10 pe an pana in 2124 pt vreo mie de bucatzi macar
“https://www.youtube.com/watch?v=Ee8LvSwDSEY”
Au umflat englezii pretul sa-si ia parandarat.Arma aia nu merita 10000 de lire cu tot ce are pe ea.
@ XV, ” au subiecte interesante din moment ce autorul blogului de fata a scris si acolo o vreme.”
Adminul blogului de fatza ii un om mega decent prin ceea ce scrie ca si articole cu specific.
Iar pe forumul lui herr.G scriau multi foarte multe lucruri interesante … dar or ales sa nu mai faca parte din lista ori audienta.
Oare de ce disparura oameni de genul D-lui Leoveanu, ori Calomfirescu, ori Nicusor?
Nu mai spun de GSG, ca omu-i vechi in ale online-ului meletar.
Pana si distinsul oaspete Caudillo o fost improscat cu niste zoaie demne de anii ’50 in cateva articole dupa mintea-mi captivante.
Inteleg diferente de opinie si ca nu suntem membri fragili ori infailibili ai Societatii pt Admiratie Reciproca, nu si activism cu laturi de partid.
Neregasindu-ma intre comentatori, dar lecturand de vreo 8-9 ani incoace acel coltz al romalestanului online, nu pot sa numar acolo decat vreo maxim 10 oameni intregi la minte.
Am memorie buna cu asazisii ani ai tranzitiei, iar pana la zi imi luai si eu destule-n spinare, cam ca unul din cei citati mai sus.
Plimbat prin Oiropa ani de zile pe industrie grea, prostia-mi fost-a ca n-am emigrat prin Francia sau Espagna si-am platit cu varf decizionul meu.
Si iobag la ferma de “schparanghel” si mi-ar fi fost mai bine. Idem si pentru altzii, care-s mult mai linistiti.
Back on track, la articolul de fatza … bine-ar fi la avem fie si kalash-u restilizat cu Stimpex, dar fabricat in calibru NATO.
II laudam pe fini atat, dar ne agatzam bine de munitzia sovietica, de parca ne dau coreenii cei rai containere pline in caz de “ciocniri” cu ivani, chinezi ori klingonieni.
Macar sa avem noi calibrul ala firav si neinlocuit de muricani, dar sa avem boalii de la cine sa punem glontz pe teava de revolver … pardon, de pushka.
Ia vezi cât îți da după ce aduni preturile tuturor elementelor.
Îți da lejer cu 50% mai mult la en detail fata de cât plătesc englezii la en-gros.Iar in achizitiile militare mai sunt și alte elemente luate in calcul,nu doar prețul pe fierul brut.
Ion Valcu- Da, multe articole foarte interesante pe Rumil, scrise de cei mentionati de tine, deespre istoria diverselor proiecte militare romanesti. Chiar unice si inedite unele. Romania era la un nivel inalt dpdv industrial, nu e deloc usor pentru vreo tara sa produca aproape intreaga gama de tehnica pt cele 3 categorii de forte, chiar dacavrezultatele dpdv calitativ nu erau nici pe departe ireprosabile. Era si un aspect unic in industria de aparare europeana, tinand cont ca noi desi eram in Pact nu urmam politica militara hotarata de URSS. Aveam mai multe caracteristici comune cu Yugoslavia decat cu RDG.
Pe Rumil inca sunt articole ok, nu discut despre articolele foarte politizate, stiu substratul, alea nu tin de partea militara a blogului, ci de aspecte politice. Resboiu din pacate e mai discret in materie de articole bune, desi erau si acolo cativa baieti isteti. De cand Julianos s-a reprofilat la cursul de ajutor de bagator in seama PR in uniforma, a scazut nivelul tehnic al blogului, din pacate. Dar a fost un blog bun, multa vreme.
#Ion- Drumul AK e fara perspectiva,dpmdv un AK in 5,56 adoptat de MApN ar fi o greseala epica. Retrogradam direct in anii 40, nici macar 60, in anii 60 AK era ultimul racnet, o arma moderna.
Cugiru are piata civila in SUA in materie de AK, acolo mai pot avea sperante realiste.
Ma apuca tristetea cand ma uit la prezentarile lor, i-am vazut si face to face. Pacat de mesterii vechi de acolo.
“Pacat de mesterii vechi de acolo.”
o intrebare ce poate parea retorica, dar de care nu prea am idee:
avem oare ucenicie la armurieri (asta la schimbul de generatii de prin fabricile de armament)?
Sau asta intra cumva in sarcina ATM-ului si deci se realizeaza doar pe filiera militara?
Sa fiu eu iara carcotasul de serviciu.
Odata, legat de AK si sistemul cu piston lung pe care-l foloseste. Pe langa AK acelasi sistem cu piston lung e folosit de Sig 551 elvetian, FN FNC belgian (inca arma standard la ei daca nu ma insel), varianta FNC produsa la suedezi (iarasi inca arma standard la ei daca nu ma insel), varianta AK finlandeza evident, si la Tavorul israelian.
Destula lume buna sa zic asa, deci nu-nteleg care e de fapt problema cu sistemul asta, inafara de faptul ca e la AK (deci cah) si ca a aparut in anii 40-50? Adica de ex si sistemul cu piston scurt e la fel de vechi daca nu ma insel.
In plus, ca tot se vorbeste de trecerea la un calibru mai puternic, americanii inclinand spre 6,8×51, provenit din 7,62×51. Toate mitralierele “de companie” (GPMG cum ii zice aliatu strategic, general purpose machine gun) si care trag 7,62×51 (varianta “vest”) sau 7,62×54 (varianta “est”) folosesc tot sistemul cu piston lung precum AK datorita fiabilitatii superioare, cu alte cuvinte o varianta modernizata si modificata a AKM se califica fara probleme in cazul trecerii la o munitie mai puternica.
Legat de noua arma a puscasilor marini britanici, din clipul postat de GSG. E interesant ca au ales practic o varianta modernizata/modificata de M-16/M-4 (cu imprumut direct de gaze), ca tot vorbim de modernizari ale unor arme mai vechi.
Asta in schimb ce puscasii marini americani renunta la M-4 si se orienteaza spre o varianta de HK-416 (arma cu sist cu piston scurt) iar israelienii renunta si ei incet incet la M-4 in favoarea Tavor (bullpup cu sistem cu piston lung)
Arma “britanica” arata fain si e echipata si cu optica de top (nu comentez fiabilitatea si mentenanta in teren) si are un pret, spectaculos sa-i zic asa. Ca pret insa, e de 8-10 ori mai scumpa decat ar putea fi varianta finalizata a armei de la Cugir, cu optica la fel de buna de la IOR.
Diferenta de precizie ar fi minimala spre nesemnificativa, puterea de foc ar fi cam aceeasi, fiabilitatea si usurinta intretinerii in teren ar fi in favoarea armei romanesti, greutatea armei ar fi apropiata, ergonomia ar fi mai buna (dar nu diferente de la cer la pamant, destul de apropiate totusi) in favoarea armei britanice. Pur si simplu nu vad cum se justifica acel pret, mai ales ca pastreaza calibrul 5,56×45. Care mai merge fara probleme la doborat talibani, hamasi si chiar soldati rusi echipati ca-n WW2 sau anii 70. Dar e deja depasit contra vestelor cu placi ceramice de protectie ori in cazul angajarii luptei la distante mai mari ori in conditii grele de teren sau teren urban cu cladiri din materiale mai rezistente.
Ioane, nu stiu daca exista ucenicie la armurieri. E o intrebare buna. Ma gandesc ca si-au gasit mesterii vechi ucenici, in mod informal, nu cunosc daca in fabricile de la Cugir si prin alte locuri exista un sistem organizat, ca in Germania.
Gurile rele , comentează pe la colțurile internetului că există ” niște ” probleme teoretice legate de noul calibru 6,8×51 .
Sunt unii , niște ” burtoși ” care au căutat explicații la niște întrebări întrebătoare .
Treaba nu e simplă , că n-are cum .
Balistica se folosește de 3 temperaturi de referință ( -40°C, +15°C și +40°C ) , deși în deșert , la soare , cartușele din încărcător depășesc deseori +40°C .
Păi ce spune teoria balistică , în viziunea acelor ” burtoși ” ?
Hmm .
Soluția problemei este clasică , de a rezolva un sistem de ecuații cu trei ecuații diferențiale și una algebrică prin metoda numerică Runge-Kutta ( ??? ) .
Unii dintre coeficienți trebuie să fie luați din tabele , iar rezultatele pot fi diferite , în funcție de baza de date folosită .
Desigur , teorie .
Teoria trebuie confirmată în practică , deci rămânem încă minim 10 ani la cal NATO 5,56×45 .
A , e greu de confirmat o anume soluție tehnică , deja cunoaștem acest lucru .
A , că nimeni nu e mulțumit de calibrul actual ( 5,56×45 sau 5,45×39 ) se știe demult , încă din epoca Vietnamului .
Ei și ?
Păi apar probleme financiare și politice , cu implicații majore pe termen lung .
SUA a propus instantaneu un alt calibru înlocuitor .
La începutul anilor 1970 în Statele Unite, lucrările au început în cadrul programului Squad Automatic Weapon ( SAW ) pentru a crea un cartuș pentru arme de asalt și mitraliere pentru a înlocui muniția de 5,56 mm și 7,62 mm.
Ca urmare a experimentelor, a fost creat un cartuș de 6 × 45mm SAW .
S-au dezvoltat cel puțin trei arme experimentale în cal 6×45 mm SAW : XM234 Ford , XM233 Maremont, XM235 Rodman Labs .
Lucrurile nu au stat pe loc , sovieticii au dezvoltat pana la căderea URSS un calibru asemănător denumit 6×45 mm , pentru care au dezvoltat la rândul lor câteva arme cum ar fi TKB-0170 Nevijin sau AO-64 CRI TochMash .
Sunt multe de comentat .
Cartușul cu forma conică pronunțată favorizează extracția din camera cartușului ( specific calibrelor sovietice ) iar cele cu tubul aproape cilindric favorizează un mecanism simplu pentru mitralerele cu bandă , fără etaj ( cum este mitraliera lui Kalashnikov standard ) .
În plus , o energie mai mică decât cal 7,62×51 sau 7,62x54R implică un recul mai mic , o flacără la gura țevii mai mică etc , chestii analizate la greu în cadrul NGSW , dar tot dă cu virgulă .
Ne putem aștepta la o testare în condițiile de lupta din Ucraina , dar niciodată nu vom afla adevărul în ceea ce privește rezultatele reale .
Dacă programul 6,8x51mm continuă , este clar ca au rezultate teoretice asemănătoare cu cele rezultate din teorie .
Dacă rezultatele in teatru sunt dubioase , programul NGSW va avea același rezultate cu fostul program SAW .
Adica acest program va fi oprit .
Noi …
Habarnistul, pana la ecuatiile alea diferentiale vezi si incercarea cu HK G 11, alta realizare minunata in teorie, in practica fiasco epic.
HK G11 , hmmm .
Ecuațiile ” alea ” conțin printre altele o constantă matematică , denumita convențional PI , după numele matematicianul grec Pitagora .
Această constantă reprezintă un raport fix , între lungimea și diametrul cercului .
Care e problema ?
Păi fix precizia cu care este aproximată aceasta constantă , deoarece în balistică , PI este hotărâtor în ceea ce privește punctul de impact .
Una e să aproximezi constanta PI cu două cifre după virgulă , alta e să aproximezi constanta PI cu 56 de cifre după virgulă …
Poate ca la artileria grea sau rachete balistice , puterea de foc a unei lovituri să facă scrum totul într-o zona apreciabilă , dar la o armă de calibru mic ( spre exemplu 338 NM ) impactul în țintă sa fie la 1 m de punctul vizat … deci lovitura este degeaba .
HK G11 are din start un concept deficitar , dar na .
Grupul de lucru care a proiectat G11 era ” vizionar ” , total neadaptat la prezentul timpurilor pe care trăiau .
A fost un proiect școală , care s-a finalizat cu armă bijuterie : celebra G36 .
Nici aia nu a fost perfectă , dar a îngenunchiat absolut toată concurenta vestică .
A fost depășită tot de HK , ca aveau know-how-ul .
Sovieticii au preluat ideile majore din G11 in stilul lor , cum ar fi muniția telescopică fără cartuș , seria de trei focuri hiperbust , mecanismul de întârziere cu cablu de otel și rolă etc , o parte dintre ele materializate prin ceea ce este denumim arma lui Nikonov , ABAKAN AN94 …
Bre , arma trebuie sa fie simplă , ieftină și suficient de precisă ( la limita acuității ochiului la soldatul de 25 de ani , adică până la max 400 m in conditii de vizibilitate ideale ) .
Muniția … trebuie să fie suficient de precisă , în concordanță cu ochii soldatului și desigur cu arma .
În clipa când optica pe armă devine regulă , precizia armei și a muniției vor avea alte cerințe .
Dacă ne referim doar la un simplu punct roșu e una , dacă discutăm de un factor de multiplicare optic mai mare de 4x ( de fapt opticienii susțin varianta de 3,75x , care acopera un câmp vizual fix cât este câmpul vizual al ochiului uman normal ) , treaba e alta .
La nivelul alianței , schimbarea armelor și a muniției este îngrozitoare din punct de vedere al costurilor .
Trecerea la noul calibru ( dacă va fi să fie ) va începe cu producția muniției , planificată începând cu 2025 / 2026 .
Deci probabil că după 2040 va ajunge la trupă , cu tot cu arme .
In acea epoca , G11 va fi echivalentă cu halebardele din dotarea Gărzii Elvețiene de la Vatican .
Mulți dintre cititori vor trece în rezerva lui Sf Petru până atunci .
Stimpex se pare că a luat pauză cu prototipul noii arme de asalt .
Nu se știe de ce , poate vor da un comunicat în care își vor asuma limitarile proiectului sau finanțarea va continua până când totul va funcționa cel puțin ca un Kalashnikov normal …
Asa am înțeles eu din analiza videoclipului de la începutul subiectului .
Chiar par deschiși la o colaborare cu alți finanțatori ( detaliile în ” inchi ” dezvăluie această intenție ) .
Moralul celui de la Stimpex arată eșecul … sper să mă înșel .
Eu am inteles ca nu e proiectul lor ci ei doar ajuta Romarm-ul.
E foarte posibil ca proiectul să nu fie a celor de la Stimpex .
Bănuiesc că vinovatul principal ar putea fi însuși Mihail Kalashnikov ( sic !!! ) .
Cine știe ce erori legate tratamente termice incorecte , dimensionari deficitare sau pur și simplu prelucrări neconforme împreună cu materiale greșit alese au dus la rezultate dubioase .
Nimeni nu infirmă / confirmă nimic , dar există suspiciuni .
@Habarnistul Exact ce ai spus, “simpla, ieftina si suficient de precisa” e esentialul, americanii au avut si experienta OICW, arma foarte complexa si scumpa esuata.
La fel Stoner 63, “jack of all trades”, care insa nu a avut mare succes.
Poveste de succes la arme atipice- Steyr Aug, n-au fost austriecii primii care au facut bullpup, dar au perfectionat conceptul si au vandut bine.
Revenind la AK, kitul asta Cugir+Stimpex probabil va fi oferit si la export, din moment ce e kit, deci il adaugi si la o arma existenta. Acolo e posibil sa aiba sanse, era bine daca ajungeau si acum in vizita asta prin Africa, e altceva cand mergi la nivel inalt, cu prezidentu.
Bre nea @Xv
Ca să facem o discuție prieteneasca despre cum să nu meargă treaba , e ușor .
Uite încep io .
Hâc .
De ce ?
Păi e simplu, in cateva cuvite lamuresc cititorii .
Arma Stimpex este ambidextră parțial .
Întâmplător azi vom analiza cazul particular , al unui un operator stângaci , având ochiul director ochiul stâng .
Regulile sunt pentru dreptaci , dar sunt oglindire de mine , pentru o mai bună înțelegere , prin metoda reduceii la absurd ( sper ca nu ati uitat matematică elementară ) că vă dau afară din poligon .
Epolezi arma minune ( adică cu pretenții de an 2024 deja ) absolut clasic :
Stabilești distanța până la țintă prin elemente clasice de stadiemetrie , deplasezi cursorul pe foița înălţătorului la distanța potrivită , dezasiguri arma în poziția ordonată sau dorită ( FA sau FF ) introduci cartuș pe țeavă , apropii obrăzarul patului armei de obrazul stâng , poziționezi țeava armei în jos spre țintă într-un unghi de aproximativ 45° și avand contact continuu al obrazului cu obrazarul si patul arme sprijinit ferm în umărul stâng , începi să ridici țeava armei în direcția țintei , având evident degetul arătător stâng fix în prelungirea gărzii tragaciului .
În clipa când cele patru puncte care determina linia de ochire ( locul dorit de impact în țintă , cuiul căutării , foița inaltatorului și proiecția pe retină ) sunt aliniate și esti absolut convins că nu incalci cele 5 reguli de aur , iei decizia să execuți foc ( la ordin sau din proprie inițiativă ) controlezi respirația , expiri și apeși cu buricul degetului arătător stâng tragaciul .
Ce urmează ?
Să înjuri de morții mă-sii pe toți burtoșii care se ocupă de arme și care scriu tâmpenii în manualul de ITAD .
De ce ?
Păi prima oară îți ia mintile , dupa aia vederea , ulterior îți ia și picioarele .
Nu râdeți în front , că nu e de ras .
Fereastra de ejectare e la câțiva centimetri de urechea ta stânga .
Rămâi cu o infirmitate auditivă temporară , în cazul fericit .
Afectează starea ta psihosomatica total negativ .
De aia nimeni nu apreciază armele bullpup , mă refer doar la cele la care nu se poate stabili de către trăgător pe ce parte să se realizeze ejectarea cartușului si evacuarea gazelor reziduale din camera cartușului după tragere .
Adică cine vine și mănâncă cacao că are o armă ambidextra dar ejectarea se face doar pe dreapta , merită aplauzele stângacilor ( știți voi despre licența poetică privind unele plăcuțe suedeze , puie monta și alte vorbe de duh etc )
Evident , nici armele standard pentru dreptaci , folosite de stângaci nu scapă de blesteme , deochi sau Voodoo .
Biata ATX 160 are un punctaj mai mare la acest capitol fiind total ambidextră , dar oare câți tragatori de mare valoare stângaci avem , ca să merite aceasta complicație tehnica ?
Nu cumva este un standard tehnic nefiresc , venit la pachet cu drepturile lesbienilor ( sic !!! ) sau a celor care le place să se scarpine doar prin ușa din dos ?
De ce să-i discriminam pe majoritarii dreptaci ?
În fine , sper ca am reușit să vă captez atenția într-un mod glumeț .
De fapt încerc să explic tuturor că armele ori sunt ambidextre total , ori doar pentru dreptaci .
Asta ca să-l cităm pe însuși Larry Vickers ( cel cu consultanța pentru HK416 ) , de la Vickers Tactical .
Nu e doar părerea mea , eu sunt un simplu habarnist .
A , că burtoșii au puterea în vârful pixului și pot ordona orice , aia e .
De aia nu are ursu’ coadă .
Nu vă mai uitați la proiectul Stimpex ca la splendoarea galaxiei , acel proiect este perfectibil .
Nu discriminează pe nimeni , este un pamflet care răspunde indirect cu explicații explicative unor întrebări întrebătoare , pentru popularizarea științei la sate și comune , adica in mediul rural .
Este un altfel de pamflet , prin care salut un anume cititor al revistei umoristice Urzica Online .
S-a schimbat modificarea .
Toți cei ce pot , trec la calibre mai performante .
Oare vine vremea unui WW3 ?
https://www.armyrecognition.com/defense_news_december_2023_global_security_army_industry/kalashnikov_develops_new_6.02%C3%9741_caliber_ammunition_for_russia.html
Aici aveți articolul original , care anunță anumite detalii tehnice :
https://www.kalashnikov.ru/shestyorke-byt-novyj-rossijskij-patron-6-02-41/
Pentru iubitorii de teste , azi împingere directă versus impuls scurt al pistonului :
https://youtu.be/vjMH94PuT_I?feature=shared
Ce a vrut sa spună poetul în versurilede mai sus ?
Păi AK e aproape beton armat .
Stă mai rău la alte teste pentru nu are capac permanent la fereastra de ejectare , dar și aici se mai poate face una-alta ( FNC sau unele Galil ) .
Unii pot citi printre rânduri .
Lor le este destinat următorul link :
https://www.kalashnikov.ru/vyvesheno-6-mm-snajperskaya-vintovka-svk/