Prost sa fii, noroc cu UE si, mai ales, Rheinmetall

Vine banul la baiat? Asa se pare, deoarece UE a acceptat proiectul depus de Rheinmetall si Romarm pentru constructia unei fabrici de pulberi de artilerie, finantat cu EUR47mil din bugetul de EUR500mil al ASAP.

ASAP-factsheet

De notat cat de bine s-au pozitionat germanii de la Rheinmetall, reusind sa “aspire” circa EUR130mil, adica vreo 25% din bugetul ASAP prin intermediul diverselor proiecte. Cine imparte, parte-si face.
Semnarea contractelor de finantare este asteptata pentru luna Mai, nu-i graba. Deocamdata mai exista unele elemente ale afacerii care nu au fost inca facute publice, de exemplu care va fi structura noii societati, daca va fi un greenfield sau retehnologizarea fabricilor existente la Fagaras, sau daca se vor produce inclusiv combustibili solizi pentru rachete sau doar pulberi de artilerie, etc…

Dar ce e ASAP (Act in Support of Ammunition Production), ce vrea el de la noi si de ce doar EUR500mil? Cu cuvintele lor:

“The objectives of the ASAP instrument are to support EU’s defence industry to ramp up its manufacturing capacities to match increased demand for ammunition and missiles; secure supply and availability of critical inputs such as raw materials and components; facilitate access to finance for EU defence companies and mobilise private funding and address bottlenecks in production to enable faster delivery rates.”

Sursa

ASAP un program de urgenta, proiectat sa ruleze doar intre 2023-2025, adica cei EUR500mil sint primii si ultimii care vor fi impartiti prin programul asta. Dar sa nu disperam, vor mai fi si alte sanse, insa pana acolo merita de mentionat inca un program pe termen scurt, numit EDIRPA (European defence industry reinforcement through common procurement act) – moartea prin acronime.
EDIRPA urmareste sa incurajeze achizitiile comune, urmand sa finanteze maxim 15% din costul contractelor incheiate la comun de cel putin trei state UE. Bugetul este din nou foarte mic, doar EUR300mil, dar asta pentru ca EDIRPA este programat sa ruleze tot pana in 2025.

Ce se va intampla dupa 20:25?

UE va inlocui atat ASAP cat si EDIRPA cu un nou program de lunga durata, numit EDIP (European Defence Industry Programme), parte a noii EDIS (European Defence Industrial Strategy). EDIP va fi finantat cu EUR1.5bil intre 2025-2027 si incearca sa fie o saorma cu de toate (fusion cuisine, cum se dice in tarile cu apa calda) a programelor industriale militare finantate de EU – cu exceptia cercetarii, care are un program separat, EDF (European Defence Fund).
EDIP suplineste practic ASAP, inlocuieste EDIRPA cu o noua componenta numita SEAP (aceleasi conditii, trei state membre sa achizitioneze la comun echipament militar), are o componenta pentru sprijinul Ucrainei si una pentru sprijinul IMM-urilor, numita FAST (Fund to Accelerate defence Supply-chains Transformation).

Lasand la o parte bunele intentii, ce doreste EDIS, concret si masurabil?

The Strategy sets indicators, aimed at measuring Member States’ progress towards industrial readiness. Member States are invited to:

  • Procure at least 40% of defence equipment in a collaborative manner by 2030;
  • Ensure that, by 2030, the value of intra-EU defence trade represents at least 35% of the value of the EU defence market;
  • Make steady progress towards procuring at least 50% of their defence procurement budget within the EU by 2030 and 60% by 2035.

Stunning and brave.

Avem decat doo probleme. Ok, ei au au una, baietii destepti din aparare (RO) o au pe cealalta.

Exista Directiva 2009/81/EC “on public procurement in the fields of defence and security” care se prezinta astfel:

The Directive regulates public procurement procedures for the award of certain works, supply and service contracts in the fields of defence and security. In essence, it provides that defence and sensitive security contracts, which fall within its scope of application, are not excluded, and whose value is above certain thresholds, have to be awarded following competitive tendering procedures based on the principles of transparency and equal treatment.

A more open, competitive and efficient market should help suppliers to achieve economies of scale, optimise production capacity and lower unit production costs, thus making European products more competitive on the global market.

Stunning and brave x2.

Problema e ca nu poti avea “open, competitive and efficient market” si “transparency and equal treatment” in procedurile de achizitie si in acelasi timp sa mandatezi cote de achizitii intra-UE, adica masuri protectioniste. Fie una, fie alta.
Asta daca nu cumva explicatia e data la nivel de “autoritate contractanta”, adica “open market” inseamna doar UE, nu si aliatii din NATO. Dar nu-i nici o problema, nu e ca si cand o mare parte a contractelor s-ar duce in SUA, tara care practic gireaza securitatea NATO si manevra asta ar putea da si mai multa apa la moara celor care ar vrea o limitare a “expunerii SUA la riscurile NATO”. Cu siguranta asta nu se poate intampla, nu exista nici un fel de riscuri in viitorul previzibil, politica din SUA nu are cum sa se schimbe in viitorul apropiat… mda.

Dar asta e problema “lor”, sa-i lasam pe “ei” sa explice contradictia dintre cele doua pozitii.

Sa vedem problemele baietilor destepti din RO. Citim un studiu de impact asupra Directivei 2009/81/EC (atasat la sfarsitul postarii):

The operational objective of the Directive is to limit the use of the exemptions, in particular under Article 346 TFEU, to exceptional cases, in accordance with the case law of the EU Court of Justice. The majority of contracts in the field of defence and security, including those for the procurement of arms, munitions and war material, should thus be awarded on the basis of the rules of the Directive in order to foster the application of the principles of the Treaty. At the same time, Member States’ security interests must be respected.

The specific problem identified in the Impact Assessment – was that many Member States used Article 296(1)(b) TEC (now Article 346 (1)(b) TFEU27) extensively, exempting almost automatically the procurement of military equipment from EU public procurement rules. Similarly, Member States exempted sensitive security contracts systematically on the basis of Article 296(1)(a) and/or Article 14 of Directive
2004/18/EC28. Derogations which should have been the exception according to the Treaty and the case law of the Court of Justice were, in practice, the rule.

Ha? Dar de ce s-au suparat evropenii?
Am atasat Directiva la sfarsitul postarii, este o lectura mai arida decat Sahara asa ca dau un pont: nu exista nici un cuvant despre offset sau compensari industriale. Motivul e explicat pe scurt asa: “since offsets requirements violate basis rules and principles of primary EU law, a secondary law instrument like the Directive cannot allow, tolerate, or regulate them.
Harsh. Stunning and brave nonetheless.

In extenso:

Offsets are compensations that many governments in the world require when they procure defence equipment from non-national suppliers. This is often to ensure an economic/industrial return on defence investment. Offsets can take various forms: they can be directly related to the subject-matter of the contract, indirect but limited to the military sphere, or indirect non-military.
Whatever their form, offsets requirements are, from an EU law standpoint, restrictive measures which go against the basic principles of the Treaty, because they discriminate against economic operators, goods and services from other Member States and impede the free movement of goods and services. They can only be justified on the basis of one of the Treaty-based derogations, in particular Article 346 TFEU. However, these derogations must be limited to exceptional and clearly defined cases, and the measures taken must not go beyond the limits of such cases. They have to be interpreted strictly, and the burden of proof that the derogation is justified lies with the Member State which invokes it.

The Impact Assessment highlighted the negative and discriminatory effects of offsets upon procurement procedures. It noted that offsets “give a considerable advantage to big prime contractors, which normally have better means than smaller competitors to arrange offsets deals”; “if military offsets are required, prime contractors have to sub-contract to companies located in the buying country. Consequently, they cannot use the most competitive sub-contractors to organise their supply chain, but must give preference to sub-suppliers of a certain nationality”; “if non-military offsets are required, the same effect spills over into civil markets: non-military contracts are awarded on the basis of nationality than competitiveness”.
The Impact Assessment assessed a number of options with regard to offsets, and concluded that not mentioning them in the proposal for the Directive was the best-suited one. In fact, since offsets requirements violate basis rules and principles of primary EU law, a secondary law instrument like the Directive cannot allow, tolerate, or regulate them. The Impact Assessment added that the issue of compatibility of offsets with EC law had to be addressed in the light of the Treaty and the Commission’s Interpretative Communication.
Before the adoption of the Directive, 18 Member States maintained offsets regulations requiring compensation from non-national suppliers when they procured defence equipment abroad. These regulations obliged contracting authorities to systematically (i.e. for all contracts or for all contracts above a certain value) require offsets when purchasing defence equipment from foreign suppliers abroad. They were clearly incompatible with EU primary law as well as the correct transposition and application of the Directive.
Consistently with the option selected with the Impact Assessment, the Commission departments therefore engaged, since 2010, with Member States to make sure that these offsets regulations were abolished or revised in the context of the process of transposition of the Directive. Member States have indeed either abolished or revised their offsets regulations. The content of revised offsets regulations varies significantly across Member States, but they have one key feature in common. Under the revised regulations, offsets are no longer required systematically (i.e. for all contracts or for all contracts above a certain value) in connection with defence purchases from abroad based on grounds of clear economic nature. The revised rules provide that offsets can only be required, following a case-by-case analysis, where the conditions of Article 346 TFEU are met. The revised offsets regulations of those Member States that have chosen to maintain them in place do not seem per se incompatible with EU law. The question remains, however, of whether – and to what extent – the concrete application of these revised rules in procurement practice in individual cases is compliant with EU law, and in particular with the strict conditions for the use of Article 346 TFEU.

Articolul 346 zice cam asa:

… any Member State may take such measures as it considers necessary for the protection of the essential interests of its security which are connected with the production of or trade in arms, munitions and war material; such measures shall not adversely affect the conditions of competition in the internal market regarding products which are not intended for specifically military purposes.

Altfel spus, offsetul nu poate fi folosit pentru achizitiile facute conform Directivei, singura modalitate de a ocoli Directiva fiind exceptiile permise de Articolul 346 al Tratatului EU. Cuvantul crucial fiind “exceptii”. Atunci cand exceptiile devin regula – de exemplu, atunci cand offsetul este cerut prin legislatia locala pentru toate contractele, adica “sistematic” – membrul respectiv incalca legislatia UE. Si atunci cand Comisia incepe sa “lucreze cu tine”, legislatia se imbunatateste rapid:

“With the enactment of “new” Offset Act in 2014, the compensation system in Poland was adapted to the European regulations. This included, among other things, limiting offset only to direct offset, or directed only to defence sector, and resigning from its automatic application by making it dependent on whether the existence of the essential interests of state security was assessed positively.”

Sursa: tgc.eu

La presiunile baietilor destepti din aparare, Romania incearca sa adopte pe furis o noua lege a offsetului care insa merge exact contra curentului (pentru ca Romania), incercand sa faca offsetul regula, nu exceptia. Vede cineva problema? Romanii se vor declara surprinsi si socati atunci cand Comisia ii va bate usor pe umar si vor trebui sa modifice legislatia inca o data, pe repede inapoi.
E posibil ca ciupelile permise de noua lege, pana la inevitabila modificare a ei la “indemnul” CE, sa “merite” deranjul si blocarea achizitiilor militare pentru inca o perioada, depinde pe cine intrebi.

Revenind la EDIP, e interesant de notat ca prin componenta SEAP se doreste achizitia de echipament la comun, ceea ce in mod normal exclude offsetul insa are avantajul finantarii de catre UE al unui procent din contract. Pe de alta parte, nici offsetul nu e chiar ce si-ar fi imaginat unii sa fie, inclusiv din cauza ca procedurile de achizitie au fost tot amanate sau anulate, pentru a reduce bugetul de cheltuieli al MApN cu ceva “maruntis” de care e nevoie prin alta parte.
Prinsi intre EDIP si Directiva, vin vremuri grele pentru baietii destepti, al caror unic plan viabil e tunul dat rapid, intr-o mica fereastra de oportunitate. Mutarea e la MApN.

CELEX-32009L0081-RO-TXT

EDIP-Proposal-for-a-Regulation

1_EN_autre_document_travail_service_part1_v2

You can leave a response, or trackback from your own site.

32 Responses to “Prost sa fii, noroc cu UE si, mai ales, Rheinmetall”

  1. gsg9 says:

    nu sunt prosti bre, sunt multe gasti la furat, competitzie, you know…

    cum nau avut 50 de milioane pt corvete, la un PIB de 300 miliarde si imprumuturi de miliarde pt consum nau avut 50 de milioane nici pt asa ceva, cred ca se sparg 50 de milioane intr-o saptamana pe te miri ce…

    trogloditzilor din mUE le-a luat decat doi ani de razboi in Ukraina sa se mobilizeze cu 500 de milioane pt asa ceva

    probabil decat acum cand au vazut ca americanii incep sa se palmeze si s-au trezit ca e groasa singuri cu problema’n mana

    bine ca in final se misca ceva in directzia asta…

    dar entuziasmul personal este moderat

    cat o mai dura pana se toarna asphaltul pana la poarta fabricii cu firma de partid

    pana ne apucam de pulberi pica Ukraina, sau nu, ca vine microleon bonaparte si le arata chilotzii tinerei 100 megatone echivalent TNT mor mujici in masa

    cat si cum s-or mai pune talpi local proiectului ca trebuie sa manance si gura lor ceva

    pot sa o freace prin instantze niste ani, aprobari de mediu, impactul asupra ozonosferei si a panzei freatice

    ca nu le strici astora asa usor comisioanele de la importurile din serbia, nu degeaba s-au stresat de au muncit sa distruga cele doua fabrici existente

    dar daca toate stelele pe umeri la servicii se aliniaza nu ca vom produce pulberi ca orice fraier ci cele mai performante pulberi din lume!!!

    https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/radu-oprea-romania-va-produce-cea-mai-performanta-pulbere-din-lume-in-tara-fabricam-deja-rachete-si-vom-produce-si-mai-multe-2724967

    si cu prima ocazie lichidam si fabrica asta si ne intoarcem la obiceiurile noastre

    #pulberestelara

  2. Xv says:

    Cine a castigat lobbyul locatiei pt EDIPASAPEDISEDIRPASEAP asta?

    • admin says:

      Vom afla pana in alegeri, bineinteles. In functie de obarsia influencerilor sau mai precis, circumscriptia electorala. Deja putem sa pariem pe cateva locatii.

  3. Xv says:

    La Medias e vorba de mai multa vreme, e o investitie in derulare la nivel declarativ. Au conditii ok acolo, spatii, cale ferata electrificata, forta de munca educata, e si oras sasesc. Nemtii astia parca nici n-ar fi nemti, pana acum, au jucat la mai multe capete, ca in Balcani. Au mai aruncat pe piata niste zvonuri in trecut. Nivel de seriozitate redus, s-or fi schimbat, sper.

  4. Vlah says:

    Stai asa… ca nu-i chiar asa…

    “La presiunile baietilor destepti din aparare, Romania incearca sa adopte pe furis o noua lege a offsetului care insa merge exact contra curentului (pentru ca Romania), incercand sa faca offsetul regula, nu exceptia.”

    Pai avem deja noul act normativ in vigoare din 29 decembrie 2023… Ordonanţa de urgenţă nr. 124/2023 privind derularea operaţiunilor de cooperare tehnologică şi industrială în domeniile apărării şi securităţii, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Române de Cooperare Tehnologică şi Industrială pentru Securitate şi Apărare şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare.

    …care bifeaza inclusiv la toate aspectele din actul normativ polonez citat, respectiv lipsa automatismului in aplicare prin analiza ante pe cost-beneficii si compliance pe art. 346 TFEU, se aplica inclusiv achizitiilor G2G, numai “offset” direct, ridicarea pragului de aplicare la 10 mil. Euro, valoare elastica 20-100% a obligatiei de cooperare tehnologica si industriala, stabilita de catre CSAT de la caz la caz. Prin Aprilie 2024 ar trebui sa avem si norme metodologice la ordonanta.

    • admin says:

      La ordonanta de urgenta din 28 Decembrie 2023 ne referim, adoptata cand romanii aveau sarmaua-n gat? In loc de noaptea ca hotii, avem la sfarsit de Decembrie, ca talharii. Si asta desi teoretic exista si un proiect de lege depus la Senat, nu ca ar fi fost vreo diferenta de continut dar asa, ca forma, lege vs O.U. As zice ca merita calificativul “pe furis”, nu?

      Am dat exemplul Poloniei nu ca pe o stea calauzitoare, care ar face practica offsetului compatibila cu normele UE, ci ca un exemplu de corectie a unei legi la “indemnul” UE, pentru a o face macar formal acceptabila si a evita pe termen scurt procedura de infringement. Mai dau inca o data citatul din studiul de impact care se gaseste si in textul postarii: “The specific problem identified in the Impact Assessment – was that many Member States used Article 296(1)(b) TEC (now Article 346 (1)(b) TFEU27) extensively, exempting almost automatically the procurement of military equipment from EU public procurement rules. Similarly, Member States exempted sensitive security contracts systematically on the basis of Article 296(1)(a) and/or Article 14 of Directive 2004/18/EC28. Derogations which should have been the exception according to the Treaty and the case law of the Court of Justice were, in practice, the rule.“.

      Or fi evropenii cu apa calda mai inceti la minte decat jmecherii din Est dar tot pot sa faca diferenta intre forma legii si modul de aplicare, care daca rezulta in practice exempting almost automatically, reprezinta tot o potentiala incalcare a directivei. S-or fi prins si ei: “The revised offsets regulations of those Member States that have chosen to maintain them in place do not seem per se incompatible with EU law. The question remains, however, of whether – and to what extent – the concrete application of these revised rules in procurement practice in individual cases is compliant with EU law, and in particular with the strict conditions for the use of Article 346 TFEU.

      Intelege cineva ca includerea contractelor G2G inseamna practic blocarea achizitiilor prin FMS cu SUA, singura metoda viabila de pana acum de a achizitiona ceva, in conditiile in care majoritatea procedurilor competitive esueaza constant, dupa ceas? Ca va fi nevoie de exceptii la aplicarea offsetului peste exceptiile cerute de art.346 pentru evitarea directivei UE, adica exceptii la exceptii?

      Si totul pentru ca cineva (nu spunem cine, persoane importante) sa ciupeasca ceva din bugetul ala virtual de 2,5%, care va fi deci si mai mic, o parte ducandu-se pe plata offsetului, cu retur in insulele Caiman.
      N-o fi mai simplu sa se dea direct ordonanta ca parte din bugetul MApN sa se duca automat in insulele Caiman, macar asa o sa stim exact bugetul ramas de achizitii si nu or sa mai puna alte piedici./sarcasm nu vreau sa le dau idei.

  5. Xv says:

    “Baietii destepti din aparare”.
    Baietii astia nu sunt/nu au fost TOTI in MApN. Nici pe departe. Nici inainte de 89 nu erau. Din contra, erau indeosebi la “concurenta”.
    Tot comertu exterior era controlat de DSS, nu de MApN. La fel ca toata economia.
    Dupa 89, lucrurile s-au mai schimbat, DSS pierduse meciul la scor, cu razbunarile de rigoare.
    Lacomia e identica indiferent de culoarea uniformei. Asa ca sunt ofiteri fosti si in MApN cu afaceri crescute pe lacomie si dispret, unii celebri. Au devenit negustori, nu mai sunt militari. Probabil asta au fost de la inceput.
    Am mai spus eu despre hotii de la logistica, e traditie pasata din generatie in generatie la ei. Si ei fac inzestrarea, cu mici exceptii.

    • admin says:

      Nici n-am zis ca ar fi toti din MApN. Comertul extern, serviciile si industria (stabii si sindicalistii) sint bine reprezentati in grupul baietilor destepti. Cum alfel ar putea sa-si dea legi pentru ei?

  6. Vlah says:

    Pai, ideea este sa ne alegem cu “ceva” in tara, macar de o capacitate de mentenanta si reparatii daca nu de asamblare sau, ideal, productie… O avem inclusiv in Legea NSM 37/2021 – capacitate de productie si mentenanta pt RoNavy – achizitie G2G tip LoA sub FMS. Pe americani i-a incurcat intotdeauna offsetul, pentru ca le vine greu (de inteles) sa iti dea licente, sa transfere tehnologie, sa construiasca capacitati de productie acolo unde cantitatile chirurgicale din achizitii nu justifica din punct de vedere al return of investment. Acum au inceput si ei sa o privesca inclusiv strategic (Flan Estic, Marea Neagra, Caucaz, Balcanii de Est, lanturi logistice, centre regionale etc) nu numai profit based. Pe de alta parte, conflictul cald de la granita de Est ne invata, sau mai bine zis striga din toti rarunchii la noi, ca e bine sa iti poti intretine si repara singur sculele sau, si mai bine, sa le poti produce loco. Chiar si inaintea noului act normativ, principiul se aplica deja de ceva timp incoace (vezi licitatiile mari, gen ATBTU). Si asta nu este rau din punctul meu de vedere…

    • admin says:

      “Pai, ideea este sa ne alegem cu “ceva” in tara, macar de o capacitate de mentenanta si reparatii daca nu de asamblare sau, ideal, productie”

      De acord. Ca sa ramai cu “ceva”, trebuie sa platesti acel “ceva”. Cine impiedica Min. Economiei sa investeasca intr-un parteneriat sau sa cumpere licente pentru Romarm? Nu exista nici o lege care sa-i impiedice, corect? Nu e nevoie deci de offset ci de investitii si de cooperare industriala. Nu ne-a placut cand am fost pusi sa semnam pentru dezvoltarea Agilis, nu? De ce nu, nu vroiam sa ramanem si cu proiectul si cu fabrica retehnologizata? Asta nu costa oare?

      Se face in mod voit confuzie intre offset si cooperare industriala, un scut de dupa care baietii destepti sa tipe “dai in offset, dai in industrie”. In realitate e manipulare ieftina.

      “Pe americani i-a incurcat intotdeauna offsetul, pentru ca le vine greu (de inteles) sa iti dea licente, sa transfere tehnologie, sa construiasca capacitati de productie acolo unde cantitatile chirurgicale din achizitii nu justifica din punct de vedere al return of investment.”

      Nu, din contra. Sa facem distinctie: firmele americane n-au nici o problema sa-ti vanda “ceva”, atat timp cat platesti “ceva-ul” ala (indiferent de cantitatea achizitionata). Guvernul american, care actioneaza ca un intermediar in cadrul FMS, nu vrea sa ramana dator unei terte tari cu indeplinirea unui contract de offset in care nu este de fapt implicat. Guvernul US faciliteaza achizitia de echipament insa offsetul e o operatiune distincta, facuta direct intre cumparator si firma americana. Guvernul american nu vrea sa fie implicat in eventualele procese si scandaluri care insotesc contractele de tip offset, asta e normal.
      Ai cumparat 54 de tancuri M1. Vrei si fabrica? Nu te impiedica nimeni sa pui banul jos, la pretul corect. Amerikansky iti vor lua bucurosi banii si o vor construi de la zero unde vrei tu. Nu-i intereseaza ce vei face dupa aia cu ea, nu-i treaba lor. Aaaa, nu are sens economic? Asta e altceva. Nu-i vina lor si nu se rezolva cu offset.

  7. caucazian says:

    europenii din vest incearca sa reduca cumparaturile din us of a pe care esticii le fac la foc automat
    dar va fii greu in domeniul asta militar sa impui transparenta si licitatii deschisa
    o sai vedeti pe francezi cumparand rbs 70? de exemplu
    ii unul din domeniile industriale unde iti poti ajuta propiile companii si ii un domeniu cu tehnologie inalta joburi bine platite si adusuri comerciale marii
    bine , romania nu are nimic din toate astea
    si ca sa merga asta cu licitatii deschise si tranmsparenta ue pune o parte din banii si obliga la cumparaturii in comun cea ce ii bine zic eu

    chiar daca se face doar pulberi pt munitie pe viitor se pot extinde si pe combustibilii pt rachete daca zice nenea ala ca se fac rachete in ro
    sa inceapa sa se faca ceva zic si pe urma mai vedem
    sper ca nemtii sa detina managmentu companiei ca pe romanii am vazut de ce sant in stare

  8. Ilie says:

    Dupa mine, pare a fi mai degraba o revitalizare (Fagaras?) ca altfel in ce fel e Romarm partener? ce aduce el in afacerea asta?

    Acum daca stam putin si ne gandim – adica doar cu 47 mil se rezolva fabrica de pulberi daca se vroia?
    Clar ca nu am fi avut bani de ea, deaoarece suma e aproape aceeasi ca diferenta pentru corvete – deci nu s-au putut identifica resursele necesare (de data aceasta la MEC nu la MApN). [wink!]

    Acum sa luam treaba ca buna – o sa facem (sau nemtii ca inca nu stim cum va fi actionariatul) pulbere in tara. Intrebarea intrebatoare e ce fel de imputuri va avea “uzina”? va prelua materie prima din tara? suntem inca capabili sa o producem? sau va veni de la prieteni Nitrochemie Aschau GMBH?
    Nu de alta dar s-ar putea ca aceleasi “uzine” din cadrul Romarm sa aibe surprize la pret, fiind mai vestic decat cel de pe filiera sarbeasca, iar clientul principal (MApN) s-ar putea sa fie nevoit sa urce bugetul la mai mult decat cei 2.5% actuali [wink!].

    • admin says:

      “s-ar putea ca aceleasi “uzine” din cadrul Romarm sa aibe surprize la pret”

      Pai cica o sa fie cea mai performanta pulbere, ca ea nu se mai exista. O fi si pretul pe masura.

      Conform ultimelor declaratii care ne baga si mai mult in ceata, investitia ar fi de 400 de milioane +/- cele 47 de la UE. Dupa grija cu care evita sa spuna cu cat contribuie in mod concret Romania la aia 400 de milioane, as zice ca Romarm o sa contribuie cu un teren-parloaga in extravilan.

  9. Xv says:

    Cum vad unii achizitiile MApN:
    “Pe scurt, offsetul poate însemna și investiții în afara industriei de apărare, atât timp cât economia României beneficiază”

    Deci ii intereseaza BUZUNARUL LOR. Nu dotarea.

    “Un aspect mai puțin cunoscut de societățile din România este că obligația de offset se poate realiza de contractant și prin achiziționarea de orice alte mărfuri şi servicii. De exemplu, pot fi livrate mărfuri din domeniul industriei uşoare (optică militară, corturi, armament ușor, uniforme, mobilier etc.), din zona industriei alimentare (semnarea unui contract de aprovizionare cu alimente, conserve etc.). Această soluție a fost de multe ori criticată deoarece cei care aveau obligația de offset alegeau calea mai facilă de a nu face transfer de tehnologie în România sau adevărate investiții de importanță strategică, ci să achiziționeze diverse mărfuri pentru a îndeplini obligația de offset. Cu toate acestea, actualmente această posibilitate există și reprezintă o oportunitate pentru industria românească civilă, deși strategic este posibil a fi criticată.”

    • admin says:

      Deci ii intereseaza BUZUNARUL LOR. Nu dotarea

      Bineinteles, ai mai vazut sa se agite atata lume, cu alai de experti, consultanti, PR-i, jurnalisti si influenceri, daca nu iesea banu’ de undeva? Doar pentru dotare?

  10. gsg9 says:

    de la ciolomacu cetire, Doamne miluieste, Doamne miluieste, Doamne miluiesteeee

    “Urmează luni sau marți – Comisia Europeană va face anunțul, pentru că avem un proiect comun – va fi cea mai modernă fabrică de pulberi pe teritoriul României. O investiție de aproape 400 de milioane de euro și Comisia Europeană vine și ea la această investiție cu 47 de milioane de euro. Există mai multe contracte în acest moment în derulare”, a explicat premierul, citat de agenția Agerpres. Marcel Ciolacu a subliniat că România este pregătită pentru acest lucru.

    deja incep sa ma intreb poetic daca se va face ceva, ca exista diferentza aia de 350 de meleoane

    si poate nu o gasesc

    ca cine stie pe unde-i cauta, pe la Episcopia din Mecca…

    https://www.defenseromania.ro/premierul-ciolacu-da-asigurari-ca-fabrica-de-pulberi-care-va-fi-construita-in-romania-si-din-finantare-ue-va-fi-cea-mai-moderna_627424.html

    • admin says:

      a explicat premierul“?!?!?!

      Asa cum explica el bagand pe toata lumea-n ceata, mai rar.

  11. gsg9 says:

    Fabrica ar urma să fie dezvoltată în zona Făgăraș – Victoria, urmând să se întindă pe o suprafață de 300 de hectare, susțin surse politice apropiate discuțiilor.

    https://www.bizbrasov.ro/2024/03/18/cea-mai-moderna-fabrica-de-pulberi-din-europa-va-fi-dezvoltata-in-judetul-brasov-pe-o-suprafata-de-300-de-hectare-investitia-se-ridica-la-aproape-400-de-milioane-de-euro

  12. radu says:

    Se pare ca “cea mai moderna fabrica de pulberi din lume” se va face tot la vechea fabrica de pulberi (pe care tot ziceau ca o repornesc de ani de zile, apoi ca vor colabora cu nu stiu cine, acum se pare ca impinsi de nevoie o vor redeschide, cu ceva modernizari venite pe filiera germana)

    https://www.bizbrasov.ro/2024/03/18/cea-mai-moderna-fabrica-de-pulberi-din-europa-va-fi-dezvoltata-in-judetul-brasov-pe-o-suprafata-de-300-de-hectare-investitia-se-ridica-la-aproape-400-de-milioane-de-euro/#google_vignette

    “Fabrica ar urma să fie dezvoltată în zona Făgăraș – Victoria, urmând să se întindă pe o suprafață de 300 de hectare, susțin surse politice apropiate discuțiilor.”

    ….

    “De altfel, la începutul acestei luni, șeful Rheinmetall a fost văzut la o „chermeză” politică la Făgăraș, alături de primarii orașelor Făgăraș și Victoria.”

    Nu stiu de ce costa totusi 400 milioane,la banii aia cred ca produc pentru toate categoriile de munitie necesare aici (de la aia de pistol la aia de cal 155mm sau pentru rachete) dar si pentru export, ori pretul include si comisioanele de rigoare pentru toata lumea (inclusiv pentru nemti)

  13. Ilie says:

    @admin – “Pai cica o sa fie cea mai performanta pulbere, ca ea nu se mai exista. O fi si pretul pe masura.” Deci o sa fie si AK-ul romanesc cel mai puternic – nu?
    la fel si obuzierele de 122, tunurile AT de 100, etc.

    Deci cum ziceam, de cele 47 mil mai erau nevoie ca sa faca “uzina” aia, restul banilor il aveau. Asteptau si ei sa mai scada pretul la materiale de constructie ca sa o realizeze cu forte proprii. Dar acum ca primim bani gratis (vorba vine) de la UE, ne tragem cea mai cea din galaxie. O sa cumpere si coreenii de la noi pulberile.

    Ma gandesc ca in principal va produce nitroceluloza, TNT si poate RDX, deci ai nevoie de o gramada de azot…

    A da, am uitat sa mentionez ca proiectul CIMPP (unde Metalul de pe Rin e in colaborare cu Nitrochemie Aschau GMBH) e defapt proiect al Metalului – adica si Nitrochemie Aschau GMBH apartine grupului de pe Rin [wink!] – adicalea subventii de ~20 mil direct la Metal…

    Si nu de alta da` poate ne trezim si noi cu ei ca furnizor de materii prime pt “uzina” care producea cea mai cea din cele pulberi vazute…

    • admin says:

      “de cele 47 mil mai erau nevoie ca sa faca “uzina” aia, restul banilor il aveau.”

      Nu stiu cati bani au ei vs. cat bani va pune la bataie metalulul de pe Rin. O sa vedem cum se vor imparti procentele intre ei si Romarm.

  14. gsg9 says:

    Pai, ideea este sa ne alegem cu “ceva” in tara, macar de o capacitate de mentenanta si reparatii daca nu de asamblare sau, ideal, productie…

    ca sa faci local o fabrica sa livrezi 50 de bucatzi de “orice” si dupa aia ce sa faci cu fabrica, sa o bagi in conservare? nu merita

    mai depinde si de nivelul tehnologic si ca sa-l ridici trebuie investitzii in oameni si tehnologie si timp si interes, care la noi interesul practic lipseste

    de exemplu mare mare centru de mentenantza F16: repara decat franele si trenul de aterizare, ce atarna sub fuselaj, mai sus de asta nimic…

    aia 50 de Abrams parca se discuta ca vor fi reparatzi in … Polonia

    dupa aia nu orice de la americani poate fi dat sub licentza, de exemplu

    The Arsenal Act of 1920 prevents the U.S. government from seeking an outside source to build supplies and weapons the Army needs if it can be accomplished in-house on an economical basis. And the Stratton Amendment of 1986 bans the transfer of technical data used to build cannons outside of the country.

    https://www.defensenews.com/land/2023/07/11/the-us-army-arsenal-from-1813-thats-building-weapons-for-ukraine/

    si mai sunt si imbecilii mioritici care n-au viziune decat la smenurile lor marunte

    exemplu la belishcoptere

    armata cumpara pentru marina pacii doua H215 fabricate in emirate, ca nu merita sa fabrici doua la Brasov
    serviciul de valorificat informatzii pentru afaceri personale AKA SRI vrea sa cumpare vreo 5 H215
    armata salvarii cumpara Blechauci rosii din Polonia

    adunate probabil ieseau 12-16 cat au zis emiratezii sa fi dat drumul la productzie locala H215 la Brasov

    nu discut despre model/performantze/comparatzie cu alte modele de la altzi fabricantzi ci fix ca viziune de cumparat/produs local

    adica lipsa

    cumpara cate o bucata pana ajung la numarul la care ar fi meritat sa pornesti ceva local

    la fel au facut si cu Spike, cumpara loturi pana ajung la mii de bucatzi dar nimic local

    ca unde interes nu este…

    probabil din achizitzii marunte in timp au mai mult de furat decat la ceva productzie locala

    si asta este singurul interes…

    • admin says:

      Cum arunci o mana de dolari, cum se aduna. Macar sint usor de identificat dupa cum fosgaie in jurul interesului.

  15. caucazian says:

    romarm apare ca ass partener asta inseamna ca va fii partenerul minoritar deci nemtii vor fii majoritari si vor detine managmentu
    probabil ai nostri vin cu terenu si ceva echipamente existente si putinii banii daca
    un lucru bun ca nemtii vor conduce asta inseamna ca probabil vom si exporta candva

  16. Xv says:

    Normal ca se aduna la comisioane, totusi e un caz de forta majora si ar trebui sa se gandeasca si la interesul national, nu numai la cat le intra in conturi. E razboiul la granita si noi tot fara pulbere. Nemtii vin daca e afacere profitabila, au un business, cauta profit pt actionari, ei sunt extrem de exigenti, e adevarat, nu cu “merge si-asa”.

  17. Xv says:

    Am scris un reply la postul lui Caudillo si da eroare. Aici vad ca merge.

  18. gsg9 says:

    e an electoral, but anyway:

    ”România va avea cea mai mare fabrică de pulberi din Europa, în judeţul Braşov. Ţara noastră va construi clădirea, iar Uniunea Europeană va finanţa dotarea fabricii de pulberi, vorbind de o investiţie de aproape 400 de milioane de euro. După 20 de ani de inactivitate, fabrica de armament din Reşiţa va produce în scurt timp obuze în baza unui contract semnat de Romarm, ca o subsidiară din România a unei companii britanice.

    https://www.g4media.ro/nicolae-ciuca-va-trebui-probabil-sa-traim-ani-de-zile-cu-o-rusie-agresiva-in-proximitate-vom-trai-in-continuare-cu-amenintari-hibride-romania-va-avea-cea-mai-mare-fabrica-de-pulberi-din.html

  19. gsg9 says:

    al dracu cu mama lui de stat, dupa doi ani juma de razboi se pregateste sa expropieze, usurel baietzi, ca poate nu vretzi sa le stricatzi smenurile la totzi gusterii are au pus mana pe ele

    Statul pregătește exproprierea combinatului chimic Viromet Victoria, ajuns de la Niculae la Guțu, pentru proiectul noii fabrici de pulberi pentru muniție al Rheinmetall

    si cine controla smenurile acolo, antreprenori numa unu si unu…

    Până în toamna lui 2019, aproape de intrarea în insolvență, Viromet SA a fpst controlată indirect de omul de afaceri Ioan Niculae, prin intermediul offshore-ului cipriot Whitbread Holdings Limited, cu aproape 98% din capital. În prezent, după mai multe schimbări succesive de acționariat, deținerea respectivă a ajuns în posesia Pambac SA Bacău a antreprenorului Eusebiu Guțu

    https://www.profit.ro/stiri/economie/statul-pregateste-exproprierea-combinatului-chimic-viromet-victoria-ajuns-de-la-niculae-la-gutu-pentru-proiectul-noii-fabrici-de-pulberi-pentru-munitie-al-rheinmetall-21730943

    pregatitzi-va incet, cu maxima atentzie si ingrijorare

Leave a Reply