Archive for October, 2024

Doua gloante de argint

Sursa: NATO

Vestile de pe frontul din Donetsk nu sint grozave, conflictul evoluand spre un razboi de uzura in care Rusia are un avantaj clar. Ucrainienii asteapta fie epuizarea fortelor ruse si eventuala ocazie a unui contra-atac, fie “rasputita” si refacerea liniilor de aparare.

Problema e ca anul viitor situatia nu se poate schimba in mod substantial, decat poate in mai rau pentru ucrainieni: capacitatea lor de bombardament strategic, singura sansa reala de a infrange Rusia, este puternic limitata de furnizorii occidentali iar de cealalta parte, rusii par sa incerce sa atraga rezerve inclusiv din Coreea de Nord.
Daca la asta se adauga si posibilitatea ca occidentalii sa faca presiuni pentru incheierea rapida a razboiului, mai ales in cazul din ce in ce mai probabil in care fostul POTUS va deveni si viitorul POTUS, e clar ca ucrainienii au nevoie de o schimbare de plan.
Planul lor pentru pace a fost deja prezentat insa nu a starnit un entuziasm masiv: toata lumea intelege ca, in lipsa unor monede de schimb, posibilitatea ca Ucraina sa recupereze ceva pe calea tratativelor este redusa iar garantarea securitatii Ucrainei pe viitor e imposibila atat timp cat statalitatea sa e intolerabila pentru rusi.
E nevoie deci de niste atuuri.

Primul glont pe teava: NATO or else

President Volodymyr Zelensky said on Oct. 17 that he told Republican presidential nominee Donald Trump in their meeting in September that Ukraine needs to be part of NATO, or it would pursue nuclear capabilities to protect itself.
Zelensky was speaking from Brussels, where he presented his victory plan to EU leaders.
“Either Ukraine will have nuclear weapons, which will serve as protection, or it must be part of some kind of alliance. Apart from NATO, we do not know of such an effective alliance,” Zelensky said that he had told Trump.
“I believe Trump heard me and said that it was a fair argument,” he added.

Sursa: kyivindependent.com
Continuare…

Guest Post: Avionul de dragaj magnetic

By Caudillo:

In numarul 8/1986 al Revistei Stiinta si Tehnica apare un articol semnat de Niculae Koslinski referitor la o realizare tehnica romaneasca din timpul razboiului. Am transcris textul articolului si am alaturat si figurile din articol:

Mina marinâ magnetică a constituit una din cele mai insidioase arme ale celui de-al doilea război mondial. Ca „mină de influenţă”, după paraşutare sau lansare, râmînea pe fundul apei unde exploda sub influenţa cîmpului magnetic al unei nave metalice ce ar fi trecut deasupra ei. Orice impuls magnetic exterior nu închidea însă decît unul din cele 8 , 16.,24 sau chiar 32 de contacte ale circuitului de aprindere din mină; astfel, o zonă efectiv minată putea fi considerată multă vreme — pînă la prima explozie — drept zonă sigură pentru navigaţie.                                                  

O astfel de mină a scufundat, la 28 august 1942. în gura braţului Chilia, remorcherul „Smîrdan”, ce ieşea în mare pentru un balizai hidrografic; mina fusese paraşutata însă cu peste un an înainte. „Antidotul” iniţial a fost „draga magnetică”, un cablu circular remorcat, ţinut de flotoare aproape de suprafaţa apel, şi ale cărui capete porneau şi se întorceau la pupa navei remorcher (fig. 1). La bordul acesteia, un generator electric introducea curent în cablu, creîndu-se cîmpul magnetic respectiv prin impulsuri periodice. „Bătaia” dragei nu depaşea însă 25—30 m. Rezulta de aici necesitatea mai multor treceri — pînă la 32 — cu cablul remorcat peste o aceeaşi porţiune de mare sau de fluviu. Aceasta presupunea însă existenţa unei nave remorcher „demagnetizată”, adică o navă al cărei cîmp magnetic să fie anulat pe verticală printr-o „centură de cabluri antimagnetică”, montată chiar pe carenă. în acest fel a fost adaptat, în mai 1944, un remorcher maritim („Basarabia”) de către Şantierul Naval Mobil al Marinei, aflat la Brăila.(1*)                                                                                                                         

Continuare…

Fabricatie, integrare, asamblare – episodul 2

In episodul trecut, am vazut cum interesul esențial de securitate pentru statul român are geometrie variabila, fiind pliabil dupa interesele micilor daunatori de la butoane.

Acum ca avem si un castigator in competitia ATBTU, cugetam la partea tehnica.

Incepem cu inceputul, adica cu HMMWV (High Mobility Multipurpose Wheeled Vehicle), vehicul care influenteaza major programul ATBTU prin nepotii si verisorii mai indepartati ai sai.

Aparut la la inceputul anilor ’80, HMMWV avea in primele versiuni o masa proprie de 2.400kg si o incarcatura utila de 1.100kg. Vehiculul era construit intr-o formula cu sasiu separat, cu cadru tip scara, pe care era montata o caroserie de aluminiu.

Sursa: AM General

HMMWV avea deci o incarcatura utila respectabila (raportata la masa proprie), capacitati tot-teren bune insa fara nici o protectie balistica. Producatorul, AM General, a venit la mijlocul anilor ’90 cu o varianta imbunatatita de sasiu, numita ECV (Expanded Capacity Vehicle), care a devenit baza pentru contructia urmatoarei generatii de vehicule HMMWV, capabile de a integra pachete de protectie balistica si culminand cu varinata M1165 UAH (Up-Armored HMMWV), care se gaseste si in dotarea Armatei Romane.

Continuare…

Romarm vs Patromil

Pe canalul de YouTube al celor de la DefenseRomania e un interviu recent cu Viorel Manole, director executiv al asociatiei Patromil.

Am retinut doua momente involuntar umoristice:

Min 7:13:

“Bineinteles ca incepem cu dronele. Noi, stiti ca vorbeste toata lumea, inclusiv decidentii, de drona romaneasca dar din punctul meu de vedere nu se discuta in cele mai bune cercuri pentru ca drona romaneasca trebuie sa se faca intr-o companie cu referinte si cu experienta in drone, nu cu referinte si experienta in bombe de daramat dronele (…) deci dronele ar fi o prima prioritate si deja discutam acuma de o fabrica de drone pe care sa o facem la… Tecuci in care sa folosim si niste fonduri europene si de asemenea si fonduri private romanesti si ucrainiene, respectivele drone fiind cu utilizare in agricultura, in border security si bineinteles, militare.”

Deci asocierea dintre Carfil si Periscope Aviation (un producator de drone) nu e buna deoarece Carfil nu are referinte si experienta in productia de drone. Asa o fi. Mult mai buna ar fi optiunea fabricatiei la “celebrii” producatori de drone de la… Tecuci(!?!?!).

Vezi bine, daca la Carfil nu pot fi amestecate fondurile europene cu cele private, asa le trebuie. Sau n-or avea “spatele” pe care il au cei de la… Tecuci. Adevarul e ca avem o istorie a succeselor de genul asta, exemplele fabricii Beretta de la Simian sau IVECO de la Petresti fiind elocvente.

Continuare…

Guest Post: FW-190 in Romania

By Caudillo:

Istoria FW-190 in aviatia romana incepe dupa 23 august 1944. In proclamatia regelui Mihai din 23 august 1944 se afirma :

 “ România a acceptat armistiţiul oferit de Uniunea Sovietică, Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii.  “

AIUREA!

Era o minciuna, Conventia de armistitiu s-a incheiat la Moscova in 12 septembrie 1944.           La punctul 7 al conventiei scria :

7. Guvernul și Înaltul Comandament Român se obligă să remită ca trofee în mâinile Înaltului Comandament Aliat (Sovietic) orice material de război al Germaniei și al sateliților ei, aflat pe teritoriul român, inclusiv vasele flotei germane și ale sateliților ei, aflate în apele românești.

Asta se traducea prin faptul ca Armata Romana trebuia sa predea Armatei Rosii armamentul capturat de la germani/unguri atat inaintea semnarii armistitiului cat si dupa armistitiu.

Aici se incadrau si avioanele FW-190 capturate. Avem niste surse care detaliaza acest proces.

Continuare…