Dotarea AT a Armatei Romane in cel De-al Doilea Razboi Mondial a ramas pana azi unul din cele mai interesante subiecte, mai ales avand in vedere impactul asupra desfasurarii luptelor. Legendarele proiectile AT Costinescu, folosite inclusiv la faimosul tun AT 75mm Resita, au ramas invaluite intr-un anumit mister, foarte putine date tehnice fiind cunoscute pana acum. Asta pana la aparitia lucrarii de dizertatie a ing. Razvan Bolba “Proiectile Antitanc de Conceptie si Productie Romaneasca Fabricate la Uzina Emil Costinescu” (Sursa: academia.edu):
Proiectile_antitanc_de_concepie_i_prod-1Istorie: Proiectilele AT Costinescu
November 30th, 2024 
admin 
Posted in 
Tags:
Felicitări d-lui inginer Bolba pentru lucrarea excepțională!
La pagina 21 se afirma că Armata română nu avea în dotare tunuri să de calibrul 76,2 mm
În anul 1926, celor 18 baterii existente li s-a ad`ugat o baterie de tunuri
calibru 76,2 mm Md. 1925 Skoda, importate din Cehoslovacia, cu aparat central
de tragere antiaerian` Md. 1926, inventat de c`pitanul Bungescu în anul 1925,
[i o baterie de tunuri calibru 75 mm Md. 1925, importate din Fran]a6.
În anul 1925, se construie[te primul model de aparat central de tragere,
inventat de c`pitanul Ion Bungescu, care este introdus în serviciu un an mai t#rziu;
al doilea model perfec]ionat intr` în dotare în anul 1928; în 1935, este realizat
al treilea model, cunoscut sub denumirea de „aparat central simplificat” Md. 1935;
în toamna anului 1938, apare aparatul central „maior Bungescu, Md. 1938”,
sub forma de prototip, care a fost omologat în 1939.
Sursa
Istoria apărării antiaeriene a teritoriului României , p 67 .
In rest,se observă cât de înapoiați eram.
Lipseau proiectilele cumulative, proiectilele Costinescu nu puteau aduce mari performanțe pe niște tunuri fără viteza inițială mare de tragere, ar fi trebuit să aibă 750-800 m/s pentru a avea succes în rol at.
Cât despre folosirea proiectilelor Costinescu pe tunul PAK 75/97 , e vorba de un optimism exagerat, tunul german avea țeavă franceza și era conceput pentru proiectile cumulative
https://www.jaegerplatoon.net/AT_GUNS2.htm#75PstK9738
After running to new Allied medium and heavy tanks (such as Soviet T-34 and KV-1) the Germans found out that they needed antitank guns more powerful than 50 mm Pak. As a stop gap solution this 75-mm antitank gun was introduced. It basically combined gun barrel of French 75-mm model 1897 field gun equipped with muzzle-break to carriage of German 5.0 cm Pak 38. Ammunition used typically included captured French HE-rounds, captured Polish AP-rounds and German made HEAT-rounds, however using AP-rounds was not favoured and HEAT was the main ammunition type in antitank use with German troops. Reason for this was quite simple: The gun was quite unstable and recoil with AP-rounds was so fearsome that the Germans nicknamed this gun type as “Mustang”. This gun was introduced to German troops in November of 1941 and in years 1941 – 1942 some 700 guns of this type were manufactured. According some sources the total production totalled about 3700 guns. 7.5 cm Pak 97/38 as Germans called it was far from perfect, but it worked and was cheap to produce (cost and need of work were about two thirds of what was needed with 7.5 cm Pak 40
Tunul ăla cu muniție perforantă era mai periculos pentru servantii proprii decât pentru tancurile sovietice
Că tot ai pomenit ca erau “legendare” și proiectilele un “mister”.
“Legendare” in sensul legendelor alea de se împletește realitatea cu ficțiunea și nu se mai știe nimic, decât “se zice că” sau in sens ca au avut performanțe deosebite pe front sau la export și au stabilit anumite performante nemaiintalnite pe plan international?
“Legendare” in sensul performantelor: trase din tunul de 75mm Resita ar fi avut performante fantastice, greu de explicat la o prima vedere. Asa zice legendele, nu stiu cat e realitate si cat fictiune dar mai era putin si era declarat mai bun decat 17-pdr.
“Legendele” e binecunoscute, respectiv că performanțele excepționale ale tunului Reșița erau obținute prin folosirea unei pulberi britanice mai puternice, dar care uza foarte mult țeava.
Probabil de aia țeava la tunul Reșița trebuia schimbata după 500 de lovituri iar la Pak 40 după 6000 de lovituri
E o problema cu teoria asta “pulberii britanice”: daca ar fi fost adevarata, atunci britanicii ar fi putut proiecta un tun cu dimensiuni similare si performante similare. In realitate, britanicii au construit un tun mult mai greu si mai puternic pentru a obtine o performanta mai “slaba”, “decat” 900m/s. La fel KwK 42 / Pak 42 al germanilor. Deci nimeni nu avea praful asta de zane decat romanii. In realitate, Resita nu poate fi comparat cu 17-pdr sau Pak 42, fiind intr-o liga inferioara (Pak 40, Zis-3, etc), categoria musca. Si tun de camp.
Aici e tunul aa Skoda model 1925, e trecut cu calibrul 76,5 mm
https://www.worldwar2.ro/arme/?article=337
Caudillo, ce “performanțe excepționale”? Concret, cu comparație cu tehnica similară din alte țări.
Iar o ținem langa cu “tehnica geniala și “dujmanii răi care au furat-o/interzis dezvoltarea ei”?
Au fost niste realizări tehnice în cel mai bun caz notabile.
Maximul produs de industrie il ai in “epoca de aur” și se vede și la ora actuala cât de performant a fost.
In rest, doar legende, pe lângă tab-ul “autohton”, pm-ul “autohton” și toată seria de clone sau pocnitori sublerite “autohtone”.
Tehnica realmente autohtonă, originala, a fost rara in raport cu cea copy-paste, străină sau licență.
Putea fi daca nu pica șandramaua conunista, atunci existau proiecte ceva mai aproape de nivelul decent, în raport cu ce deja produceau alții.
Xv,
Subiectul a fost dezbătut intens de pasionații de istorie militară.
Ai comparațiile mai jos, eu am sursele din articole, dar nu intru în detalii.
https://ro.wikipedia.org/wiki/75_mm_Re%C8%99i%C8%9Ba_Model_1943
https://forum.axishistory.com/viewtopic.php?t=3750
Se susține că tunul Reșița obținuse o viteză inițială de 1040 m/s la o țeavă de 3.6 m , pornind de la niște tunuri inferioare ca performanțe.
Acu’ sunt două variante,
ori Nestorescu a umflat datele”
” nu cu trompa ci cu pompa ”
ori Nestorescu a obținut performanțele în detrimentul siguranței artileriștilor, chestie pe care o mai susținuse , respectiv
folosirea unor tunuri semizate la care le pocnea țeava la trageri.
Oricum, Nestorescu a omis in memoriile sale cate ceva, pe ici pe colo, prin părțile esențiale, ca de exemplu că greșise proiectul tunului antitanc.
Despre maximul produs in industrie în epoca de aur, prea puțină legătură cu proiectilul Costinescu.
@Xv
Pemeul autohton era bun sau foarte bun pentru scopul principal pentru care a fost proiectat .
Africa e plină de pemeuri , iar cioreții ăia nu au auzit de curățare sau piese de schimb etc .
Dacă nu ar fi fost cele 3 mari probleme ( greutatea muniției , reculul și dificultatea montării unor accesorii optice ) pemeul strămoșesc era perfect .
Habarnistule, pm-ul autohton e bun pt cei care nu știu ce pm-uri AK-47 au produs nemții, cehoslovacii, bulgarii, sârbii (ăștia și in 5,56, înainte de 89). Pe lângă finlandezi și israelieni, care le-au adaptat cu modificări.
Spune la cei crescuți cu counterstrike și airsoft poveștile pt copii, moralizatoare.
Ți-o fi plăcut ție, de gustibus…
“A noastra e cea mai frumoasa”, vechile nostalgii meșteșugărești.
Și Dacia 1310 nu e in niciun caz Renault 12 prost, da.
Caudillo, deci “se zice că” și “ar fi”.
Foarte științific.
Xv
Nu scrie nicăieri
” se zice că ” sau ” ar fi”
Se scrie foarte clar
Tunul antitanc”Resita” cal. 75 mm, model 1943
Specificatii tehnice
Calibrul: 75 mm
Lungimea: 6.650 mm
Înãltimea: 1.405 mm
Lungimea tevii: 3.635 mm
Câmp de tragere vertical: -7° la +34°
Greutatea pt. luptã: 1.430 kg
Viteza initialã: 1.030 m/s
Greutate proiectil perforant: 6,6 kg
Echipaj: 7 oameni
D.L.D.,pt.H Ob.=2 m: 900 m
Bãtaia max.: 11.450 m (Pr. exploziv)
Că aici e problema, dacă datele din
Artileria romana în date și imagini
sunt reale.
Se ia un tun de pe la muzeu sau de pe unde se gaseste, se pune in productie regim manufacturier o serie de 21 de proiectile, bazandu-se pe schite, se prepara pulberile pe baza retetelor vechi, aducand cat mai mult posibil spre valorile de presiune de atunci si se testeaza intr-un cadru bine monitorizat. Ca sa scape toata lumea de “se zice ca” si sa scrie istoria asa cum este.
Deci o asociatie de redescoperire a istoriei/ceva posionati de tehnica, un pic de lobby pe la MApN, plus ceva voluntari din diferite domenii, niste sponsori medii – si ai date nu speculatii.
@Ilie,
descrii o țară civilizată.
Acu’ ceva ani s a găsit o turelă de Vânător de care R35 in Slovacia, dar nu știu să o fi adus MApN ul la muzeu.
https://tanks-encyclopedia.com/ww2/romania/vanatorul-de-care-r35/
https://www.tanks-encyclopedia.com/wp-content/uploads/2017/01/20082010.jpg
@Xv
” Habarnistule, pm-ul autohton e bun pt cei care nu știu ce pm-uri AK-47 au produs nemții, cehoslovacii, bulgarii, sârbii (ăștia și in 5,56, înainte de 89). Pe lângă finlandezi și israelieni, care le-au adaptat cu modificări. ”
Da e absolut corect daca nuantam dialogul , sper ca nu amesteci marfa cu ambalajul .
RDG da , cehii nu am habar ( LADA nu e chiar PM , dar nu stau sa-ti explic ) bulgarii , hmmm , da , dar au alta cutie a mecanismelor si alte tolerante de fabricatie , diferite de cele originale si nu merge in zona arctica , desert sau noroiul Deltei noastre ci in poligoane cu aer conditionat , sarbii da , in epoca in care primeau otel din Slovenia , acum nu mai e cazul , deoarece doar croatii si americanii sunt pe lista scurta .
Finlanda si Israel sunt cu totul altceva , dar inca compatibile cu AKM , cu avantaje sau nu .
Desigur , nu ai mentionat in mod voit boszgoristanezii ( da ) si polacii ( da ) , care aveau produse competitive similare cu noi , in Europa de Est .
Clasamentul este alcatuit doar calitatile de pe hartie , in lupta nu sunt mari diferente , iar aici castiga la pret doar pemeul stramosesc .
Cugir a donat ( adica a vandut la probabil 100 dolari bucata x 100.000 bucati ) in India , la inceputul anilor 1990 niste pemeuri ceausiste din stocul ala bun .
Pe surse , sunt considerate cele mai bune arme din dotarea lor , iar cioretii asiatici au aproape orice isi doresc , in orice calibru .
Desigur , calibrul pemeului e ceva gretos azi , dar in 1988 Marea Britanie ( avand contact intim cu China ) isi dorea cu abnegatie sa cloneze 7.62×39 pentru superioritate in teatre , considerat superior oricarui calibru destinat armelor de asalt , aminteste-ti de compatibilitatea cu G36 de la HK , era o cerere serioasa pe piata , dar a invins ( cum altfel ??? ) marketingul american .
Situatia nu s-a schimbat prea mult in prezent , rusii sau ceainizii se gandesc sa revina la 7.62×39 , dar modificat substantial ca pulbere si proiectil .
Vom vedea care este raspunsul la noul calibru favorit ( 6.8×51 ) in SUA .
Pot apare surprize in urma concluziilor luptelor din Ucraina sau nu .
Pana atunci , unii au iesit pe scena cu noutati ( vechi de 100 de ani ) , cum ar fi faptul ca pusca mitraliera sau mitraliera trebuie sa fie diponibila pentru orice grupa de infanterie .
Cehilor de la DSS li s-a permis sa reinvie concepte destul de vechi ( mitraliera Lewis , dar sub denumirea PZD mk24 ) actualizata de chinezii singaporezi de la Ultimax 100 si de americanii de la KAC , varianta LMG ( astia au echipat UK cu noi arme de asalt , adica fix NATO ) .
Care e smecheria ?
Pai are percutor lansat , adica trage din spate , nu are cocos intern basculant care actioneaza cuiul percutor .
Ei si , vor comenta unii .
Pai cam are , ca platforma AR inclusiv HK sau FN Minimi se cam incinge cu clabuci dupa aproximativ 120 de focuri si din cauza temperaturii excesive capsa percutoare se detoneaza singura , la platforma AK dupa aproximativ 180 de focuri se incinge si se intampla fix la fel .
Platforma Lewis nu permite ca inchizatorul sa stea in contact intim avand cartusul nepercutat neintrodus ( nu am gasit alta rima ) in camera cartusului … ca vine lansat ” din fundul curtii ” .
Desigur , a fost o solutie foarte fiabila , inclusiv rusii au folosit-o la armele lui Degtiarev DP si cehii la ZB26 sau la celebra pusca mitraliera romaneasca ZB30 .
Intre modelele mentionate exista diferente majore pe care le puteti comenta oricat , dar problema autoaprinderii ramane …
Varianta Ultimax 100 e cea mai fiabila din acest punct de vedere .
Oare cineva din Romania va intelege diferenta si va accepta modificarea pemeului stramosesc la conceptul Ultimax , inlaturand problema autoaprinderii si micsorarea recului ( fara frana de gura ) ca bonus ?
Caudillo, citește ce ai scris CHIAR TU, mai sus: “SE SUSTINE CA” etc.
“Ori Nistorescu a umflat datele”, ” a omis in memoriile sale cate ceva”.
#laserulluiCoanda
” Se susține ca ”
Adică generalul Stroea, generalul Nestorescu, Axworthy.
Cu date concrete, nu cu povesti nemuritoare.
Caudillo, ok. La tine “date concrete”= “ori a umflat datele”.
Xv,
Îmi dau seama cât de puțin e cunoscută istoria României după comentariile tale.
Nestorescu reușise cu greu să urmeze cursurile Politehnicei din Timișoara. A avut nevoie de o pila la Inspectoratul general al artileriei pentru a înfrunta amenințările comandantului său, care nu l lasa să meargă la cursuri.
După ce a văzut aprobarea dată de generalul Referendaru, comandantul i a zis lui Nestorescu
” de acum încolo ești pensionar cu leafă întreaga “.
Nestorescu descrie detaliat ” glorioasa ” armata regală romana din perioada interbelică, o adunătură de corupți și incompetenți, care n aveau nici cea mai vagă idee despre inginerie și tehnică militară.
Și în aceste condiții e foarte greu de evaluat munca lui Nestorescu, că n avea cine sa l evalueze.
A incercat Malaxa sa l de-a afară din Direcția Tehnica, dar dacă îl dădeau afară nu mai avea cine sa mai muncească, că generalii erau prin deplasări peste graniță la conferințe .
Așa că dpmdv munca lui Nestorescu e foarte lăudabilă, pentru că spre deosebire de adunătura aia de corupți și retardați din armată, Nestorescu chiar a făcut ceva pentru țara asta.
Că poate a mai greșit, era de așteptat, ținând cont de starea industriei militare românești.
Cei doi specialiști englezi care au venit la Reșița pentru fabricarea tunului Vickers au afirmat că ei nu s ar fi angajat la fabricarea tunului Vickers dacă ar fi dispus numai de mijloacele Resitei.
Că probabil Nestorescu s a inspirat de la Carp, care a falsificat testele motorului IAR, n ar trebui să surprindă pe nimeni.
Carp a încercat să salveze un motor Gnome Rhone care ne a fost vândut cu niște performanțe falsificate, motor despre inginerii români au menționat că are performanțele ” umflate ” și că n ar trebui cumpărat.
Dar spaga lui Carol II a fost mai importantă.
Ca o consolare, Gnome Rhone le a dat țeapă și iugoslavilor, le au vândut și lor motoare cu performanțe falsificate și cu întârzieri la livrări.
Acu’ fiecare cititor îl poate critica pe Nestorescu, ne rămâne însă munca lui care a ajutat armata română.
Că a mai greșit, asta e, se întâmplă și la case mai mari.
Că a mai ” cosmetizat ” realizările sale, asta e , nimeni nu e perfect, dar macar s a străduit să îmbunătățească dotarea armatei romane, spre deosebire de imbecilii ăia despre care scrie Nestorescu,care dădeau șpagă să plece în Anglia pentru recepția tunurilor Vickers.
Cum i a descris Nestorescu pe imbecilii ăia în fața generalul Aristide Tănăsescu:
“Primul cunoaște matematica până la nivelul impus de interesele lui materiale, iar cel de-al doilea are legături cu tehnica numai prin aceea că știe să conducă cu măiestrie motocicleta lui personală. In plus nici unul nu cunoaște probele de recepție, tragerile de poligon și nici nu a văzut vreodată un caiet de sarcini. “
Caudillo, eu înțeleg că “istoria” aia (alternativa) in care noi eram geniile Europei și “dujmanii răi” ne sabotau din interior mărețele realizări, e placa pe care o crezi, că asta oi fi invatat, fără vreun mecanism critic.
Deci preferi mitologia moderna, complexul de inferioritate compensat prin invenții exceptionale și “eroul învins de sistem”.
La tine e certitudine, nu e vreun dubiu.
Bagi o întreagă perorație cu Nistorescu asta, care “poate o mai fi greșit” și “ca a mai greșit”, “ca a mai “cosmetizat””, asta e, “nimeni nu e perfect” bla-bla.
Ce daca le mai rotunjea din condei poate (probabil, deci peste 50%), ce daca s-o fi inspirat de la Carp care spui că a falsificat datele, aia nu e un fals grosolan, era băiat bun el, asta contează.
Peste tot semne de întrebare, dar nu, știu io mai bine, tunul ăla era cel mai bun din lume.
Se întâmplă și la case mai mari, aia e, cri cri cri, toamna gri.
Xv,
Totdeauna am spus că orice cititor poate critica pe oricine, dar ar fi indicat să aibă măcar o vagă idee despre ce scrie.
Pentru cine cunoaște istoria și are cunoștințe minime de matematică, Nestorescu e foarte cunoscut, fiind printre puținele repere ale tehnicii militare românești.
Realizările lui sunt excepționale, cum spunea el
” DE LA NIMIC LA REALIZARI DE NIVEL MONDIAL”
Dar ți am spus, trebuie sa știi puțină matematică să înțelegi ce scrie Nestorescu.
Indiferent de cosmetizările lui, faptul că a reușit să producă în România niște tunuri e oricum o performanță de nivel mondial.
La câtă corupție și imbecilitate era în armată română, e o minune ce a realizat Nestorescu.
Malaxa îi spunea lui Argetoianu
Am văzut pe Glatz cerând aprobarea unei oferte de șei pentru cavalerie, la 11000 de lei seaua, când o sea de ofițer cu tot harnașamentul se poate procura cu 5000 de lei. Regele e disperat! M a întrebat ce e de făcut? Trage i pe toți în țeapă Sire. Dacă nu reușești cu coloneii trage i și pe ei.Si așa mai departe, din grad în grad. Când vei sfârși cu militarii continuă cu cu civilii.
Unde are dreptate Malaxa, e la șei, eu am găsit în documentele de atunci că atât a plătit armata română pentru o sa, 11000 de lei.
In rest furau toți, Carol, duduia, Malaxa, Auschnitt, iar dintre militari marea majoritate, că doar nu stăteau sa l admire pe Malaxa cum se îmbogățește.
De asta dpmdv Nestorescu merită respect.
Aș vrea să menționez și pe alții dar nu sunt prea multi care merita respectați.
Pentru cine dorește să înțeleagă acele timpuri, găsește situația foarte bine explicată în rapoartele din 1934.
Dacă reușește să găsească cartea lui Nestorescu, revelația e completa.
Dar. POATE voi scrie despre
DONNANT, DONNANT
Admin,
M am uitat și eu la 17 pdr și am remarcat masa de 3 tone, dubla față de a tunului Reșița.
Am găsit pe DeviantArt o comparație de proiectile.
https://www.deviantart.com/wingsofwrath/art/Resita-75mm-AT-gun-shell-comparison-chart-V5-903141895
La QF 17 pdr se observă diametrul mai mare al tubului.
Singura explicație mai rațională pentru viteza de 1030 m/s a tunului Reșița ar fi că Nestorescu a făcut rost de un proiectil subcalibru de tungsten german și a reușit să l monteze pe tubul cartuș Reșița, că altfel Nestorescu a obținut a opta minune a lumii
Poate tu ești si istoric de tratezi așa idealizat tot felul de “realizări unice” pe plan exclusiv local.
Știu destula istorie militară și la capitolul asta noi nu am strălucit vreodata la tehnica de lupta, au fost anumite produse decente, satisfăcătoare, atât.
Avem însă obiceiul sa inventam tot felul de mituri, in lipsa de realizari (mitul nemaipomenitului vânător de care “Mareșal” copiat de nemți imediat, mitul pm-ului Orita- 100% românesc, evident, cehii învățau de la noi, nu invers etc).
Colonelul Crâmpiță (Dumnezeu să-l odihnească, a murit recent), un om extrem de erudit, recunoștea că nivelul realizărilor in materie de tehnica militara al nostru e modest.
Dar bine, tre să fim toți ingineri istorici ca sa nu sesizăm lipsa de realizari tehnologice militare competitive macar zonal.
Nu înțelegem geniile, ce sa-i faci.
Lumea e frumoasa cu ochelari de cal.
“ca platforma AR inclusiv HK sau FN Minimi se cam incinge cu clabuci dupa aproximativ 120 de focuri si din cauza temperaturii excesive capsa percutoare se detoneaza singura”
Asta o incadram la povesti cu care cresti. In platformele astea supra incalzirea armei are efectul opus: arma se blocheaza. Oricum asta nu se intimpla dupa ce ai tras 120 de fise. Blocarea armei se datoreaza in esenta supra incalzirii tevii si diluarea ei. La M249 daca te alegi cu o/un “runaway gun” se datoreaza faptului ca un cui de retinere din ansamblul tragaciului cedeaza.
@Alex
Mulțumesc !
Mă bucur că infirmi mitul autoaprinderii datorat supraincalzirii armelor de tip AR .
Eu nu am altă sursă de informare decât internetul .
Da , țeava se dilata în ‘carne’ , adica și pe exterior , dar și pe interior ( i se micșorează diametrul interior , putând duce la blocarea glontului în țeavă .
La trageri prelungite și cadență mare se folosesc arme cu țevi multiple , uneori răcite cu aer sau chiar cu apă .
Orice soluție tehnică s-ar folosi , o țeavă are o viață limitată …
Habarnistul
Development of the CZ-2000 began in the 1970s as a replacement for the vz.58 rifle. The project was named “Lada”, and was essentially an improved AK-74 rifle chambered for the 5.45x39mm cartridge. The new rifle was mechanically an AK, but had a number improved features including a thumb-operated safety/selector switch, aperture sights mounted on an improved receiver cover, and a compact sidefolding stock. By the late 1980s rifles were going into limited initial production for troop trials, which were finalized in late 1989 – just as the Velvet Revolution overturned the government.
Cehoaicele Lada si CZ2000 reprezinta acelasi lucru si au echivalentul poponez Beryl si Tantal .
Evident ” cineva ” i-a consiliat sa renunte la platforma AK si sa dezvolte alte variante : polonezii au dezvoltat Radon , in prezent se numeste GROT iar cehii au dezvoltat CZ805 si BREN2 iar dupa experienta din UA au modernizat BREN2 in ceea ce se numeste in prezent BREN3 .
Desigur , boszgoristanezii s-au grabit dupa fuziunea CZ cu Colt sa fie consiliati si s-au pricopsit cu o varianta BREN2 , fabricata la ei .
La bulgari si la noi nu e cazul , chiar daca au fost zvonuri de licente care mai de care fanteziste , dar Beretta a renuntat de ceva timp la platforma ARX160 , iar HK G36 nu e compatibila 100% cu STANAG , exact aceeasi problema ca vechiul SiG 550 .
Variantele moderne su HK416 si SiG516 ( cu ultima optiune SiG poate avem noroc , daca ne consiliaza ” cineva ” si daca licenta va fi suficient de ieftina .
Parerea mea de habarnist e ca ar trebui ceva mai exotic , ieftin si bun , cum ar fi o licenta pentru Daewo K2 adaptata la un caiet de sarcini pentru Romania ( Daewo acum se numeste S&T Motiv ) mai ales ca virgula coreenii cei buni au renuntat la K2 din motive de profit ( vai , ei nu au coruptie , nici vorba , n-au asa ceva ) , preferand inzestrarea cu variante locale cu licenta pentru HK416 si Haenel Caracal CAR816 … si paraindaratul corespunzator .
Bine , francezii , turcii si sud coreenii produc demult componente OEM pentru HK , dar asta e amanunt neimportant .
Scuze pentru offtopic , dar cei MeFin Sinaia nu cred ca au habar de istoria realizata acolo in WW2…
Va ramane doar o mentiune in online , exact ca in cazul platformei ASTRA Brasov …
Habarnistule, din punctul tau de vedere noi cam pe ce loc ne încadram in comunism, in anii 80, in clasamentul țărilor, fără URSS? La dotare, producție tehnica militara, pregătire.
Și doi, știi ce tehnica produceau țările respective, incluzând-o pe cea cu licențe?
Că, nu te supăra, parca ai o viziune cam prea “pasunista”, idilică, asupra tehnicii autohtone și asta denota ori că nu știi în amănunt ce făceau alții din OTV ori că ești mult prea nostalgic după nivelul nostru nemaipomenit din vremea respectivă.
Xv
Nu ma supar , dar nu prea am multe de spus si oricum nu ma intereseaza discutii fara miza , in contradictoriu .
Dupa Tezele din iulie 1971 , super armata RPR mostenita de Ceausescu a inceput sa se transforme in ceea ce este astazi ( era super armata in comparatie cu 1877 , 1916 , 1941 ) adica intr-o biata umbra .
Pe Arena Nationala intra toata armata actuala , iar moralul tinerilor e la pamant .
Acum avem nevoie de armate straine ca sa ne apere …
Banuiesc ca la inceputul anilor ’60 aveam un inalt grad de dotare si de pregatire ( fata de nivelul din 1941 ), in vederea luptei cu NATO in zona de interes a URSS .
Habarnistule, tu ai o viziune ușor “pasunista”, idilică, bucolica asupra industriei de aparare autohtone și în general asupra tehnicii vechi RSR, in speta AK, toată nemaipomenita și originala.
Sper că nu te superi.
O idealizezi, eu așa percep, probabil e și nostalgia ta după vremea aia, in sensul că aveam industrie națională, ceea ce acum nu mai e cazul de multa vreme deja.
Nu mai dezvolt ideea că nu ne-am comparat nici în apogeul comunismului cu cehii sau sarbii la produse militare, am fost acolo și înainte și după 89, am văzut la fata locului nivelul la care erau ca societate și ce produse aveau.
Rămân bulgarii, polonezii, albanezii.
Bulgarii, de care facem noi mișto, ne-au depășit net și pe vremea aia și la dotare și la producție, ne depășesc și acum in unele privinte. Vezi pe unde se vinde PM-ul lor.Ce echipe tactice au, am mai spus, nu mai dezvolt că n-are rost, avem fix mentalitatea aia fotbalista când făceam mișto de ei și ne băteau pe unde ne prindeau.
Polonezii, proslăviți de “corul bocitoarele”, cum i-a botezat gsg, au fost, culmea, mai din liga noastră.
In Albania nu am fost pe vremea aia, ei nu prea sunt băgați în seamă de nimeni, sunt un fel de etc, “aia cu buncărele”. Dar până și ei au avut anumite domenii în care ne-su depășit, atât de departe ajunsesem pe “calea construirii societății multilateral dezvoltate” pe care o proslăviți unii.
Cu tot respectul, nu interesează pe nimeni părerea ta , în măsura în care nu este însoțită de argumente tehnice decente .
Păreri am și eu , dar sunt păreri habarnistice , deci la un alt nivel decât altele ( !!! ) .
Cât despre platforma AK , da , are limitări constructive încă din proiectare .
Propaganda sovietică a fost obligată sa renunțe la know-how-ul german folosit în StG44 , altfel nu puteau fi mai ” buni ”
Nimic din prezent nu era necunoscut în ww2 , începând cu optica de precizie , amortizoarele de zgomot sau marile concepte de automatizare a tragerii : piston scurt , piston lung , recul + zavorare inertială etc .
Probabil că danezii , suedezii , francezii și americanii ( canadieni 😉 ) etc au avut mulți ani de avans tehnologic înaintea sovieticilor , dar mai nimeni nu a înțeles tehnologia germană din preajma WW2.
Atât de diferită și de performantă a fost , încât a inspirat platforma AR sau partial FAL .
Sovieticii au avut dezvoltări directe din StG44 , esențiale pentru viitoarea platforma AK , dar oarecum necunoscute populimii , cum ar fi AK46-1 sau AK46-3 .
AK-46
În fapt , AK47 reprezintă un mare pas înapoi față de AK46-3 .
Au renunțat la acea platformă deoarece este în mod foarte vizibil o semiclona de StG44 .
Dar a rămas în mintea tuturor ca AK47 este copiat după arma germană, ceea ce evident nu e adevărat .
Populimea nu face încă diferența între AK46-3 și AK-47 , chiar dacă platforma AR este foarte apropiata de AK46-3 și StG44 !!!
Cred ca acolo este o resursă de idei tehnice încă ne-exploatată .
Același lucru se pare ca se întâmplă și cu platforma DP .
Viitorul e ascuns privirii , iar războiul e cel ce votează care platformă e mai bună .
Desigur , orice caporal poate înțelege ca o armă bună pentru spatii deschise în zone montane , în zone deșertice , în zone mlăștinoase , litoral etc este diferita față de o armă optimă pentru lupta în tranșee , lupta în orașe , lupta în interior sau în pădure.
Nu există o armă universală , dar un punctaj bun primește platforma AK , care este dezavantaja de câteva limitări , cum ar fi greutatea , recul mare și aproape imposibilitatea montării opticii sau a amortizoarele de sunet .
Optica e ușor de montat cu o prindere laterală ( soluție utilizata de sovietici înainte de WW2 ) sau dozarea cantității de gaze recuperate , dar toate astea au fost fițe destinate unor trupe de elită .
În prezent sunt necesare , deci cu siguranță se vor regăsi ca standard pe armele viitorului .
Lecțiile învățate în Ucraina vor fi aplicate în următorii 5 ani sau poate mai repede , dar doar pe hârtie .
E greu să schimbi ceva , există o inerție înfiorătoare în lanțul logistic . Totul începe cu atitudinea ultraconsevatoare a factorilor de decizie ( asta nu e neapărat ceva rău) și desigur , lipsa banilor .
Cât despre atitudinea păsunistică ca standard pentru populime , află cu stupoare că te afli în Miorița Land .
Cred ca asta exprimă tot .
“Bre” Habarnistule, in “bula” mea suntem unii care comunicăm in cadrul unor forumuri/bloguri de pe vremea ym și mirc. Pt schimb experiență și de info de specialitate
Că accesul la tehnologie (internet, forumuri, apoi web 2.0) asta a insemnat: posibilitatea de a învața de la alții mai cunoscători sau de a schimba idei în domeniu.
Primii din străinătate, evident, n-are sens să-ți explic cum era cu netu prin unități în epoca aia de comunism târziu iliescian, “cu fata umana”, aka “afara-i vopsit gardul”. Erai deja o rotita pe undeva prin Sistem, deci știi, că erai “veteran”.
Gugal iz iur frend sa vezi ce insemna asl pls pe vremea când unii stăteați in scorburi la Tatulici, Marius Tucă Show și Diaconescu oftând după comunism și “mărețele realizări” ale propagandei aferente, toata plina de produse originale, unice și nemaipomenit de exportate pe plan mondial.
Unii din categoria ta de varsta, poate tu nu, era doar o mentalitate, nu înseamnă că toți erați aliniați frumos să urmați mentalitatea. Turma o urma, era suficient. Singura diferență e că unii tacit, că n-aveau încotro, altii voioși, pt avantaje, evident.
Asta că tot decretezi “matale” in directive tipice în general unui fost posesor de carnețel roșu de partid bine indoctrinat, cine ce tre sa asculte/citească, unde, cum, in ce condiții, între ce ore și de unde/de la cine.
Sau oi fi avut doar o zi proasta, sper.
Pomeneai la un moment dat de o clădire unde era o unitate de mejteri de marfa de export “cu doua nule”. Cam asta era nivelul in domeniu, de la prima nulă “savantă de renume mondial” a țării în jos: nuli și nule la tot pasul, am apucat să-i cunosc și eu pe unii bine înfipți in organigrame, dar mult după 89. Nu erau prosti, din contra. Doar că erau mult prea servili. A, și mai ales hoți.
Mentalitatea din anii 60-80, comunistă, de “dinozauri” nostalgici după vremea când vindeau AK-uri 110% originale românesti prin lumea a 3-a in regim barter pe bumbac, cauciuc, cacao, pufuleți numiți creveți, banane, portocale este inca prezenta prin generația ta, ceea ce e de înțeles. Ați avut vremuri bune comparând cu ce e acum. Romania, așa ponosita și plină de yes-mani birocratici, avea personalitate la varf.
Cam prea multa, ce e drept. Tinpul trecea, leafa mergea, nessu-ness, kentu-kent, mai un citybreak prin CAER, Iugoslavia sau tari arabe (pt premianți și Anglia, cum îi ziceau toți pe vremea aia, RFG, Egipt, Maroc) cu o delegație oficială de shopping și bătut apa in piua după niste contracte semnate sau in curs de negociere. Unii cu sapa, alții cu mapa, nu era asta deviza?
Bine că au găsit clienți să scape de porcariile fabricate. In Maroc a fost un contract bănos pt AK, pardon, PM 63, cum i-or fi convins? Prin calitate, sigur ca da.
Armele preaslăvite au fost proaste, e inutil să-ți explic cat de greu iei linie de ochire noaptea cu ele și de cate ori se blocheaza din cauza muniției făcută în doru lelii. Poate știi. Am mai spus, muniția de PSL cântărită, din același lot, nu era identică la gramaj, la un test random. PSL, unde tre precizie, ce sa mai spun de popcornu pt PA?
So therein lies the rub: categoria asta a împiedicat in mod constant modernizarea tehnica, tactica, și mai ales schimbarea mentalității.
Lasă dom’ne, ce le trebuie arme performante? Producem și noi, cele mai bune, PM-ul e cel mai bun!
Incă unii trag de AK, după ce cu foarte mare greutate au învățat noua limba birocratică de lemn- stanag-ul, deh, vorbeau engleza cu mâinile, aia nu prea se învața peste tot in comunism, până prin anii 80.
Nu ma astept sa accepți vreodată că de la Carpati la TR-580, o mare parte a tehnicii e copiata după tehnica straina, care a rezultat în clone și mai proaste că originalul, unii pur și simplu negati evidenta, pe niște “argumente” puerile, îmbârligate in povesti pt copii cu istoria alternativa corecta dpdv ideologic.
Nu, tovarăși, sergentul a făcut AK-ul, fără să se inspire! El, doar el și farul călăuzitor al partidului. Da, se uitase la arma nemților, dar doar pt niste studii practice rezultate in niste prototipuri-scoala, nu-i trebuia mizilicul german, că era doxa de știință de când fusese selecționat că băiat de vitrina pt propaganda.
Ce daca la proiect au lucrat mai mulți ingineri mult mai experimentați și au rezultat mai multe variante diferite, aia nu se pune.
El, doar el! Doar încărcătorul seamănă! Principiul e altul! Ergonomia nu contează, aia e inamplatoare, nu e inginerie. Nu e fix același principiu, nu e aceeasi muniție la virgula virgulei.
…
Cu India mă faci să rad. Prima oara cumpăraseră AK est-germane MPi-72 din stocul est-german al Bundeswehr, care era scos tot la vânzare/lichidare și după aia le-au luat și pe-ale noastre, vândute ca est-germane de băieții deștepți din comerț exterior (foști AVS), in colaborare cu ai lor.
Dar bineînțeles, cujirenii nu se inspiraseră de la mpi inclusiv pt un amarat de pat rabatabil. Deloc. Invers, da, e chiar probabil.
Aia cu “Populimea nu face încă diferența între AK46-3 și AK-47 , chiar dacă platforma AR este foarte apropiata de AK46-3 și StG44 !!!” merita băgată în chenar.
Fix acolo era problema.