In episodul trecut, am vazut cum interesul esențial de securitate pentru statul român are geometrie variabila, fiind pliabil dupa interesele micilor daunatori de la butoane.
Acum ca avem si un castigator in competitia ATBTU, cugetam la partea tehnica.
Incepem cu inceputul, adica cu HMMWV (High Mobility Multipurpose Wheeled Vehicle), vehicul care influenteaza major programul ATBTU prin nepotii si verisorii mai indepartati ai sai.
Aparut la la inceputul anilor ’80, HMMWV avea in primele versiuni o masa proprie de 2.400kg si o incarcatura utila de 1.100kg. Vehiculul era construit intr-o formula cu sasiu separat, cu cadru tip scara, pe care era montata o caroserie de aluminiu.
HMMWV avea deci o incarcatura utila respectabila (raportata la masa proprie), capacitati tot-teren bune insa fara nici o protectie balistica. Producatorul, AM General, a venit la mijlocul anilor ’90 cu o varianta imbunatatita de sasiu, numita ECV (Expanded Capacity Vehicle), care a devenit baza pentru contructia urmatoarei generatii de vehicule HMMWV, capabile de a integra pachete de protectie balistica si culminand cu varinata M1165 UAH (Up-Armored HMMWV), care se gaseste si in dotarea Armatei Romane.
Pe canalul de YouTube al celor de la DefenseRomania e un interviu recent cu Viorel Manole, director executiv al asociatiei Patromil.
Am retinut doua momente involuntar umoristice:
Min 7:13:
“Bineinteles ca incepem cu dronele. Noi, stiti ca vorbeste toata lumea, inclusiv decidentii, de drona romaneasca dar din punctul meu de vedere nu se discuta in cele mai bune cercuri pentru ca drona romaneasca trebuie sa se faca intr-o companie cu referinte si cu experienta in drone, nu cu referinte si experienta in bombe de daramat dronele (…) deci dronele ar fi o prima prioritate si deja discutam acuma de o fabrica de drone pe care sa o facem la… Tecuci in care sa folosim si niste fonduri europene si de asemenea si fonduri private romanesti si ucrainiene, respectivele drone fiind cu utilizare in agricultura, in border security si bineinteles, militare.”
Deci asocierea dintre Carfil si Periscope Aviation (un producator de drone) nu e buna deoarece Carfil nu are referinte si experienta in productia de drone. Asa o fi. Mult mai buna ar fi optiunea fabricatiei la “celebrii” producatori de drone de la… Tecuci(!?!?!).
Vezi bine, daca la Carfil nu pot fi amestecate fondurile europene cu cele private, asa le trebuie. Sau n-or avea “spatele” pe care il au cei de la… Tecuci. Adevarul e ca avem o istorie a succeselor de genul asta, exemplele fabricii Beretta de la Simian sau IVECO de la Petresti fiind elocvente.
Istoria FW-190 in aviatia romana incepe dupa 23 august 1944. In proclamatia regelui Mihai din 23 august 1944 se afirma :
“ România a acceptat armistiţiul oferit de Uniunea Sovietică, Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii. “
AIUREA!
Era o minciuna, Conventia de armistitiu s-a incheiat la Moscova in 12 septembrie 1944. La punctul 7 al conventiei scria :
7. Guvernul și Înaltul Comandament Român se obligă să remită ca trofee în mâinile Înaltului Comandament Aliat (Sovietic) orice material de război al Germaniei și al sateliților ei, aflat pe teritoriul român, inclusiv vasele flotei germane și ale sateliților ei, aflate în apele românești.
Asta se traducea prin faptul ca Armata Romana trebuia sa predea Armatei Rosii armamentul capturat de la germani/unguri atat inaintea semnarii armistitiului cat si dupa armistitiu.
Aici se incadrau si avioanele FW-190 capturate. Avem niste surse care detaliaza acest proces.
Inca o stire din categoria “prima arma de asalt 100% romaneasca bazata pe AKM”. Probabil pentru ca se apropie campania electorala si merg stirile cu “prima”, “singura”, “cea mai mare”.
Ar fi interesant de filozofat cum ca tunul M256 L44 folosit de Abrams este totusi diferit de tunurile L55 montate pe Leopard (sau L52 pe Leclerc) – unul din putinele puncte slabe ale Abrams -, sau cum, poate, FCS-ul lui M1 nu a “invatat” caracteristicile particulare ale munitiei compatibile dimensional produse in Europa (tipul pulberii, greutatea sau dinamica proiectilelor, etc) sau ADL-ul (Ammunition Data Link) nu ar fi “tradus” si asa, poate, poate, anuntul ar avea un sens, cat de mic, indiferent cate acrobatii logice ar trebui facute. Din fericire nu e nevoie de o asemenea chinuiala.
Cu cuvintele lor:
More than 15 nations use the Rheinmetall ammunition in Leopard2 and M1A1/A2 Abrams main battle tanks.
In 2007, the United States Marine Corps issued a Universal Urgent Need Statement for programmable 120mm multi purpose tank ammunition.
As a result of the competition, the USMC selected the DM11 in 2008, awarding Rheinmetall with an order for 10,000 rounds of DM11 ammunition in summer 2009. In the same year the DM11 passed the German Safety Certification as well as four United States Safety Boards (WSESRB).
To date, Rheinmetall has supplied the Marines with 1,390 DM11 cartridges for the M1 Abrams system tests and the introduction of a data link in compliance with the Joint Configuration Board-JCB and doctrine definition.
The USMC is already using the DM11 in theatre. In 2012 another 1,512 DM11 rounds will be delivered to the Marines. The German Government and the USMC are actually jointly conducting pilot lot testing of the DM11.
Despre cooperarea aeronautica germane-maghiara in WW 2 se gasesc detalii in cartea “ German aircraft industry and production 1933-1945 “ , scrisa de Ferenc A. Vajda si Peter Dancey, pagina 252. Nu se dau foarte multe amanunte pe acest subiect, dar voi da pasajele din carte pentru ca subiectul este putin cunoscut in Romania si s-ar putea sa fie controversat. Daca mint autorii, mint si eu.
AMOS-6 construit de IAI – Sursa: Spacecom via spacenews
2018 AD, pentru context:
Dezvoltarea unui sistem satelitar de telecomunicații este un proiect strategic de interes național cu aplicare în spectrul comunicațiilor satelitare și tehnologiei avansate ce va asigura acoperirea multidomeniu a nevoilor de misiune ale Ministerului Apărării Naționale și instituțiilor de stat cu atribuții în domeniul securității naționale.
În prezent, România închiriază și utilizează anual, din mediul extern, un număr ascendent de fluxuri satelitare pentru structurile dislocate în zonele de interes, pentru executarea misiunilor în teatrele de operații, participarea la exerciții și angajamente naționale și internaționale, toate aceste linii de efort implicând costuri financiare foarte mari, atât pentru Armata României, cât și pentru instituții de stat cu atribuții în domeniul securității naționale. Astfel, Ministerul Apărării Naționale, în perioada 2009 – 2018, a cheltuit aproximativ 7.500.000 euro pentru închirierea și asigurarea serviciilor de comunicații satelitare.
Ca activități de perspectivă, se va iniția procesul de încheiere a acordurilor internaționale pentru realizarea acoperirii primului satelit de telecomunicații geostaționar (GEO), vor fi întocmite și aprobate specificațiile tehnice, va fi cerută aprobarea Parlamentului României și vor fi înaintate spre adoptare actele normative necesare derulării acestui la proiect.
Ulterior, va fi derulată procedura de achiziție, cu luarea în considerare a valorificării la maxiumum a soluțiilor de offset și vor fi parcurse etapele de lansare, testare, acceptanță, operaționalizare și exploatare a sistemului, având ca termen de realizare a primei etape – trimestrul I/2022.
Dezvoltarea capabilității pe viitor are în vedere lansarea și a altor sateliți, în concordanță cu nevoile de acoperire satelitară și de servicii de comunicații satelitare ale instituțiilor beneficiare ale proiectului.
Durată de viață a unui satelit GEO este de minim 15 ani, garantată de producător, iar aria de acoperire a sistemului va fi teritoriul national și teatrele de operații unde România are dislocate forțe.
Costurile necesare realizării primei etape a programului (legate de construcția și lansarea satelitului GEO, construcția centrelor de sol necesare telemetriei și distribuirii serviciilor de telecomunicații), precum și cele presupuse de etapele ulterioare de dezvoltare vor fi estimate după elaborarea cerințelor operaționale comune și a documentației tehnice.
Pare ca ceva-ceva s-a miscat, mai pe sest, ca de obicei (despre posibila motivatie mai incolo), dupa cum aflam indirect:
At the COMOTI booth within ARIE, we received the visit of Mr. Daniel Davidi from IAI (Israel Aerospace Industries) having discussions related to a future collaboration to fulfill IAI’s offset obligations resulting from the delivery to Romanian MoD of some satellite systems.
Sursa: COMOTI, Journal Turbo, pdf la sfarsitul postarii
Suspectul principal ar fi AMOS (Affordable Modular Optimized Satellite), o serie de sateliti geostationari de comunicatii relativ “clasici”, care vin in doua versiuni de bus: AMOS-4000/HP (capacitate 9kW, incarcatura utila 1.2 tone, greutate totala 3-6 tone) si AMOS-E (capacitate 5kW, incarcatura utila 500kg).
Dupa anuntul donarii de Patriot catre Ucraina au aparut niste idei sucare, una din ele e ca trebuie sa fim multumiti ca aceasta donatie nu ne costa decat 60 milioane parai, asa ca sunt necesare niste clarificari, respectiv sa stabilim cine ii ajuta e rusi si cine profita de pe urma acestui ajutor, momentan discut despre sustinerea militara a rusilor.
Pentru asta sursele ucrainiene ne sunt de mare ajutor, problema e cunoscuta de ceva timp. Ukrainska Pravda 28 august 2023, despre dronele Lancet :
Ekonomichna Pravda (EP) obtained a report on the Russian production of Lancets from the Ukrainian President’s Office, jointly compiled by Ukrainian special services and research institutes. It also mentions equipment from the Swiss company Essemtec, Japanese company JSW and Chinese company Jiangsu Huawei Machine. Most of the equipment reached Russia after Russia invaded Ukraine on 24 February 2022.
Dupa stirea ca Romania face demersuri pentru achizitia de F35 a aparut un val de entuziasm, mai lipsea ”Oda bucuriei” pentru a intregi euforia declansata pe net dupa aceasta stire.
Plus ca au aparut niste afirmatii legate de aceasta stire, ca vom achizitiona probabil varianta Block 4 si ca primele avioane ne vor fi livrate in 2028.
Fara a avea pretentia unei prezentari complete a evolutiei dronelor, din articolele scrise de Forbes se pot trage niste concluzii despre posibilitatile dronelor.
La 6 august 2024 a inceput ofensiva ucrainiana in zona Kursk, cu rezultate surprinzator de bune.
O explicatie a acestor rezultate sunt explicate de Mikhail Zvinchuk, autorul proiectului „Rybar”
“ Mikhail Zvinchuk, autorul proiectului „Rybar”, a publicat un videoclip cu tacticile armatei ucrainene în regiunea Kursk din Rusia. Potrivit acestuia, trupele ucrainene au intrat în grupuri mici de trei până la șase vehicule blindate. Tactici de acțiune: o treime din grup fixează o fortăreață rusă în luptă, alții o ocolesc, intră în așezările din apropiere și organizează ambuscade pe drumurile de acolo, exploatându-le. Sunt atacate întăriri rusești, după care gruparea ucraineană părăsește satul. Astfel, se pare că multe sate sunt controlate de armata ucraineană. Ceea ce poate duce la panică și la interpretarea greșită a situației militare de pe teren. “
October 10th, 2024 
admin 
