Schema configuratiei de testare a demonstratorului tehnologic cu ST40M pe nava – Sursa: COMOTI
Intrebare la Radio Tehnomil Erevan:
Noile motoare ST40M ale fregatelor T22 sint pe motorina sau pe gaze?
Raspuns:
Noile motoare ST40M ale fregatelor T22 sint pe nava.
Dupa cum ziceam in primul episod, pentru ca motoarele Rolls-Royce Tyne ale fregatelor T22 au iesit din fabricatie/intretinere/reparatie/garantie/etc, adica pentru ca sint prea vechi, RoNavy a luat decizia de a le inlocui cu ST40M, proiect executat de COMOTI.
Vesti bune, deci:
Testarea demonstratorului tehnologic cu ST40M pe nava
Testarea demonstratorului tehnologic cu motorul ST40M pe nava a cuprins urmatoarele:
– Activitati preliminare, de pregatire a grupului de propulsie naval pentru punere in functiune (probele de casa), care au cuprins verificari si reglaje necesare asigurarii conditiilor de pornire si functionare normala la cald a turbomotorului, a instalatiilor aferente si a sistemului de automatizare.
– Testarea la cheu – s-au urmarit pornirea si mersul in gol a grupului de propulsie naval la diferite regimuri, parametrii functionali ai instalatiilor, verificarea etanseitatilor la sistemele de ungere si combustibil, regimul termic al fluidelor din sistem, drenajele si modul in care sistemele de control raspund la comenzi, oprirea normala si de urgenta.
– Testarea in mars, care s-a realizat cu nava in deplasare, cu grupul de propulsie naval reglat sa functioneze la regimuri cuprinse intre relanti si maxim. Incarcarea turbinei de putere a sistemului de propulsie s-a realizat prin varierea pasului si a turatiei elicei. Au fost efectuate urmatoarele testari prevazute in programul de experimentare:
– testul in mars a grupului propulsor naval. Testul s-a realizat cu cele doua linii de propulsie de mars in functiune la aceleasi regimuri si pas maxim al elicei pentru o propulsie simetrica a navei si pentru compararea parametrilor celor doua linii;
– trecerea propulsiei navei de pe motorul de mars pe motorul de fortaj si invers;
– verificarea reprizei sistemului de propulsie, accelerari si decelerari;
– testul de anduranta.
– mars inainte cu grupul de propulsie cu ST40M in functiune la babord si ax tractat la tribord;
– reprize de mars inainte si mars inapoi;
– mars inainte cu ambele linii la pas optim/ silentios.
S-a considerat ca aceste teste,realizate cu succes de grupul de propulsie cu ST40M instalat pe fregata, acopera intreaga gama de probe necesare pentru demonstrarea functionalitatii liniei de propulsie de mars echipata cu motor ST 40M, pentru confirmarea performantelor si a manevrabilitatii acesteia.
Lunga asteptare a luat sfarsit si e momentul sa aflam ce echipamente noi vor fi montate pe fregatele T22R: rachete Exocet sau NSM, MICA sau ESSM, radare…MK41?
De fapt, primele agregate confirmate sint… motoarele.
Da, RoNavy incepe remotorizarea fregatelor.
Ca o readucere aminte, fregatele T22 Batch 2 au instalate cate patru turbine, doua pentru mars, de tip RollsRoyce Tyne si doua pentru sprint, RR Olympus intr-o configuratie COGOG. Tyne, ca despre ele va fi vorba, au fost niste motoare navale relativ populare, fiind instalate nu numai pe fregatele T22 si distrugatoarele T42 ale RoyalNavy dar si pe fregatele Kortenaer si Jacob van Heemskerck olandeze cat si pe distrugatoarele japoneze Hatsuyuki.
Pe langa Rolls-Royce, au fost produse in diverse grade de integrare si de catre MAN (acum MTU) in Germania, Hispano-Suiza (acum SNECMA) in Franta si Kawasaki in Japonia. Deci sint departe de a fi niste raritati.
Si totusi, printr-o “minune”, romanii au avut probleme in a le intretine, RoNavy recurgand chiar la COMOTI pentru operatiuni de reparatie. Exceptionalismul romanesc loveste din nou. E probabil in legatura cu densitatea aerului si salinitatea Marii Negre. Sau doar cu un contract defectuos de intretinere.
Halifax, prima experienta in modernizarea unor fregate a LM Canada – Sursa: defenseindustrydaily.com
Lockheed Martin Canada este concurentul cel mai bine plasat pentru castigarea contractului de modernizare a fregatelor britanice Type 23, zice Jane’s.
Asa cum am precizat in primul episod, e vorba de fregatele Type 23 ale chilienilor. Conform Jane’s, acestia ar fi facut o prima ierarhizare a celor patru integratori avuti in vedere initial, LM Canada, Thales, IAI si BAE iar rezultatul deja comunicat concurentilor ar indica LM Canada ca furnizor preferat urmat de BAE, varianta de rezerva in caz ca negocierile ar esua. O miscare interesanta, menita sa puna presiune pe LM in timpul negocierilor finale, unde miza principala va fi scaderea pretului. Inca o manevra pe care romanii ar trebui sa o invete de la chilieni.
Daca oferta BAE e destul de clara din punct de vedere tehnic – CMS-1 (Outfit DNA(2)), Type 997 (ARTISAN 3D) si Sea Ceptor (MBDA CAMM) – configuratia propusa de LM Canada nu este inca cunoscuta, sistemul antiaerian cu care ar fi avut cea mai mare experienta, ESSM, fiind la un moment dat anuntat ca respins de chilieni. Fie ESSM a reintrat in joc, fie LM Canada a ales o alta varianta dintre cele doua ramase, Sea Ceptor sau Barak-8.
Pe langa ierarhia furnizorilor, mai aflam si suma totala alocata contractului de modernizare, USD1Bil, adica circa USD350mil pe cap de nava britanica. Chiar si in comparatie cu suma anuntata de niste cumparatori cunoscuti pentru “cumpatare”, cum sint chilienii, bugetul alocat fregatelor romanesti pare insuficient.
Destul de similare Type 22 Batch III – Sursa: Wikipedia.org
Antrenamentul continua, de data asta cu un exemplu de modernizare facuta dupa principiul “putin si prost” a unor nave foarte similare T22R. Cel putin va exista o stacheta plasata atat de jos incat indiferent de rezultat, fregatele modernizate romanesti vor parea ca intra in randul lumii.
Fregatele de clasa S sau Kortenaer sint nave antisubmarin construite in Olanda la sfarsitul anilor ’70, practic in acelasi timp cu seria de fregate britanice Type 22 Batch II din care provin cele doua T22R. Daca propulsia este identica, COGOG cu turbine Olympus si Tyne, fregatele Kortenaer difera de Type 22 Batch II prin restul sistemelor instalate.
Navele olandeze pot fi considerate conceptual mai avansate decat britanicele Batch II, avand sisteme antiaeriene cu raza medie SeaSparrow fata de SHORAD-ul Sea Wolf, rachete anti-nava Harpoon fata de Exocet, unul sau doua tunuri Oto Melara de 76mm si/sau un CIWS Goalkeeper. Abia T22 Batch III vor recupera din diferentele fata de Kortenaer, primind si ele rachetele Harpoon, un tun de calibru 114mm si un CIWS Goalkeeper. In retrospectiva, se poate spune ca britanicii aproape ca i-au copiat pe olandezi.
Second Generation Patrol Vessel – Sursa: DCNS via Wikipedia.org
Pentru ca ne apropiem, cea mai buna incalzire e rememorarea unor episoade interesante din culisele programelor de echipare a catorva clase de nave militare.
Pentru inceput, Malaezia si cele sase noi SGPV-LCS (Second Generation Patrol Vessel – Littoral Combat Ship). Aflate la granita dintre niste corvete mari si fregate mici, SGPV-urile malaeziene sint o versiune a corvetelor franceze DCNS Gowind, aduse la 3.100 de tone.
Practic Malaezia va fi al doilea client pentru Gowind, dupa Egipt – trebuie spus ca Marina franceza nu a cumparat pana acum nici o unitate, primind doar in teste un exemplar pus la dispozitie in mod gratuit de catre DCNS.
Ce faci cand ai niste nave propulsate de turbine de gaze si rezervoarele se golesc mai repede decat tribunele cu suporteri romani dupa meciul cu Albania?
Mai intai trebuie stabilit ca nu e vina turbinelor, ca tehnologie: raman in continuare favorite ca sursa de putere pentru propulsia noilor navelor militare.
Ca o paranteza, niste vesti din eternul razboi intre RollsRoyce si GeneralElectric, gigantii care domina piata turbinelor navale – e vorba de piata vestica pentru ca cea estica tocmai a decuplat producatorul de cumparator.
Asa cum spuneam aici, RR si GE sint umar la umar in cursa pentru noi contracte si unul dintre cele mai mari este cel al italienilor pentru cele sapte viitoare nave de patrulare multifunctionale (PPA), castigat de GE cu clasicele LM-2500 . RR a primit un premiu de consolare, turbina MT-30 (derivata din aero Trent 800) urmand sa fie instalata pe o nava de asalt amfibiu (LHD) si nu au de ce sa fie nemultumiti, suma incasata pentru singura nava LHD, de EUR20mil, fiind aproximativ jumatate din cat incaseaza GE pentru cele sapte PPA. Atat PPA-urile cat si nava de asalt sint construite de indragitul cuplu italian Fincantieri si Finmeccanica(prin Selex ES), ultimii fiind prezenti si in competitia pentru modernizarea fregatelor romanesti.
May 31st, 2024 
admin 
Posted in 
Tags: 
