Se schimba un pic rolurile, de data asa e vorba de reactiunea ECM a NATO. Pe locul intai cu coronita, Nulka. Un sistem ECM activ, construit de australieni pentru a combate rachetele Exocet.
Exact. Pentru ca francezi.
Pentru a intelege de ce a fost nevoie de Nulka, trebuie revazuta foarte sumar istoria dezvoltarii rachetelor antinava vs reactiune.
Asa cum se stie, istoria oficiala a rachetelor antinava a inceput in 1967 cu scufundarea navei israeliene Eilat de catre o racheta P-15 Styx sovietica, subsonica. Replica americana a venit sub forma sistemului Phalanx, a carui proiectare a inceput in anul imediat urmator dar intrat in dotare abia in 1985.
Pana ca Phalanx sa ajunga pe puntea navelor US Navy, sovieticii demarasera deja productia unor rachete capabile sa-l invinga, mijlocul anilor ’70 fiind perioada in care au aparut primele rachete supersonice. Imediat americanii au inceput proiectarea unui sistem capabil sa raspunda noii amenintari, RAM, intrat in dotare in 1992.
In tot acest timp, francezii zburau la nivelul marii, nedetectati de radare. Si la propriu si la figurat. Franta incepuse deja din a doua parte a anilor ’60 dezvoltarea unui tip de racheta antinava revolutionar, racheta capabila sa zboare la inaltime foarte mica, mult inferioara celei la care evoluau rachetele sovietice.
Exocet a fost prima din noua clasa de rachete si a intra in dotare undeva intre 1969-1972. De remarcat cronologia aparitiei rachetelor similare, Harpoon fiind a doua, proiectata sa atinga performante superioare Exocet iar RBS 15 a treia, conceputa la randul sau pentru a fi superioara Harpoon. E vorba bineinteles de prima generatie a rachetelor in cauza, acestea fiind dezvoltate mai departe in ritmuri diferite.
NATO – mai exact americanii si britanicii – nu au reactionat la aparitia Exocet, intelegerea neoficiala de la vremea aceea fiind ca state membre NATO sa nu dezvolte metode de combatere a sistemelor produse de alte mebre NATO, decizie pe care o vor regreta mai tarziu. Pentru ca francezi.
Cei care s-au lovit primii de problema Exocet au fost australienii, Asia de Sud-Est fiind prima regiune de export a rachetei franceze.
Aparitia clasei de nave purtatoare de rachete Perdana a Malaeziei, in 1972, avand instalate la bord rachetele Exocet MM38, i-a facut pe australieni sa evalueze toate sistemele antiracheta existente pe piata sau aflate in dezvoltare si concluzia a fost ca nici unul nu asigura o protectie adecvata impotriva unei rachete cu un asemenea profil de zbor.