Dupa anuntul donarii de Patriot catre Ucraina au aparut niste idei sucare, una din ele e ca trebuie sa fim multumiti ca aceasta donatie nu ne costa decat 60 milioane parai, asa ca sunt necesare niste clarificari, respectiv sa stabilim cine ii ajuta e rusi si cine profita de pe urma acestui ajutor, momentan discut despre sustinerea militara a rusilor.
Pentru asta sursele ucrainiene ne sunt de mare ajutor, problema e cunoscuta de ceva timp. Ukrainska Pravda 28 august 2023, despre dronele Lancet :
Ekonomichna Pravda (EP) obtained a report on the Russian production of Lancets from the Ukrainian President’s Office, jointly compiled by Ukrainian special services and research institutes. It also mentions equipment from the Swiss company Essemtec, Japanese company JSW and Chinese company Jiangsu Huawei Machine. Most of the equipment reached Russia after Russia invaded Ukraine on 24 February 2022.
La revedere, va spunem la revedere – Sursa: AP Photo/Bogdan Hrywniak
Dupa negocieri mai dure decat cele dintre Hamas si Israel, marele mut a obtinut o victorie uriasa in fata lui Biden, care ar fi acceptat sa cedam pentru inceput un singur sistem Patriot.
“Patriot e numa’ unu'” a sunat triumfal declaratia pe luna Iunie a celui mai tacut dintre presedinti si fostii candidati la functia de sef NATO.
Romania nu crede in lacrimi
Faptul in sine e aproape consumat, cine crede ca dulapul-care-uneori-vorbeste s-a dus pana la Biden in birou sa-i spuna un laconic “poate”, inseamna ca s-a nascut ieri si nu intelege ca prelata e pusa in timp ce vorbim.
A ramas de lucrat la modul cum va fi livrata vestea cea mare poporului nerecunoscator, alegerea fiind se pare deflectarea atentiei de la decizia in sine la “ce sa cerem in schimb”, manevra facuta in cel mai public mod cu putinta. Asta inseamna ca au ceva frica de modul cum va fi receptionata vestea asta in patria tepelor, mai ales in an electoral in care acuzatiile de tradare ar putea prinde la electorat.
Nu-i putem lasa sa se arunce in gol fara sa le atarnam streangul la gat deci cea mai buna tactica e sa ridicam un pic stacheta asteptarilor legate de schimbul asta. Cine stie, poate se impiedica si-si rup gatul, Doamne-ajuta fereste.
Pierderea neta
Cuantificarea pierderii e relativ dificila, avand in vedere starea de ne-operationalizare a trei din cele patru sisteme primite de Romania si contextul extern.
Calculul, conform Radio Erevan (sau Pravda) este cam asa: daca Ucraina reuseste sa opreasca ofensiva rusa, inseamna ca Romania nu a pierdut decat un singur sistem Patriot, din cele inca neoperationale. Daca Ucraina nu opreste ofensiva rusa, Romania va descoperi ca a pierdut 25% din capacitatea sa de aparare AA moderna. Perspectiva conteaza.
Evident, nu se poate exclude ca ar putea veni un moment in care va fi nevoie de donatii suplimentare, probabilitatea fiind mare ca astfel de calcule sa fie deja facute, cu un ochi la acareturi si cu altul pe harta. De exemplu, cu rusii in apropierea Odesei, discutia “va capata o noua dimensiune”.
Ne-a facut placere, pe data viitoare – Sursa: Wikipedia
Ceea ce era previzibil sa se intample, s-a intamplat.
In incercarea de a gasi mai multe sisteme Patriot pentru Ucraina, aliatii au ajuns la fundul sacului, adica la Romania.
Pentagon readouts say Austin spoke with defense officials in Romania, the United Kingdom, Sweden, the Netherlands and Greece, among others. “Going forward, we’ll be able to, hopefully work with a number of countries to put together additional Patriot capability” for Ukraine, Austin said.
Se stie ca Spania si Grecia ar fi refuzat deja sa trimita sisteme Patriot (inclusiv alternativa S-300, in cazul Greciei), spaniolii promitand decat rachete.
Prime Minister Kyriakos Mitsotakis said Greece can not offer air defence systems like ‘Patriots’ or S-300 to Ukraine responding to pressure from EU and NATO allies to send more military aid to Kyiv.
Interesant e ca Polonia nici macar nu e mentionata explicit pe lista, motivele fiind lesne de inteles. Posibil ca raspunsul lor sa nu poata fi nici macar publicat, ca poate citesc si copiii.
Pe scurt, apararea anti-rachete de croaziera a devenit prioritatea US Army. Dupa ce au incropit un ceva cu niste Stingere si Iron Dome ca sa acopere sectorul C-RAM, US Army a decis sa schimbe destinatia IFPC (Indirect Fire Protection Capability) care ar fi acoperit si rolul asta si sa-l dedice contracararii rachetelor de croaziera rusesti si chinezesti.
Ok, rachetelor de croaziera rusesti.
Planul e ca bateriile IFPC (al carui nume va fi schimbat in curand) sa fie integrate atat cu sistemele C-RAM cat si in batalioanele Patriot.
Practic, IFPC/MML va fi inlocuitorul mult asteptat al HAWK, alternativa actuala la anulatul SL-AMRAAM. De altfel, racheta AMRAAM ar putea sa fie inca lansata de catre IFPC insa exista si alti interceptori luati in calcul. Chiar si radarul Sentinel, asociat in general cu HAWK XXI, NASAMS si SL-AMRAAM apare la brat cu noul IFPC/MML.
Partea interesanta (buna/proasta – in functie de perspectiva) e ca IFPC se va integra nativ cu IBCS, adica sistemul de comanda si control folosit si de versiunile viitoare ale Patriot, pe care polonezii au insistat sa-l cumpere iar Romania… nu.
Asa ca daca in viitorul apropiat o sa vrem interoperabilitate – pentru ca apararea Deveselu, MK, etc.. – ghinion de nesansa. Scrie careva o interfata?
Umanii de la Direcția Comunicare Corporatistă a UTI (este denumirea reala) au facut o greseala. Este clar ca pentru realizarea celebrelor “interfete” pentru HAWK si Volhov, UTI nu a atins rachetele in sine insa ar creste un pic increderea in produsele sale daca materialele de marketing ar fi ilustrate cu rachetele despre care e vorba in ele si nu imagini generice ale unor alte tipuri de rachete. Se pare ca la momentul crearii brosurii despre HAWK erau disponibile doar imagini ale Volhov. Totusi, in brosura despre Volhov apar rachete de tip SCUD. Stock images are stock.
“The Government of Romania has requested the possible sale of seven (7) Patriot Configuration-3+ Modernized Fire Units consisting of: seven (7) AN/MPQ-65 radar sets, seven (7) AN/MSQ-132 engagement control stations, thirteen (13) antenna mast groups, twenty-eight (28) M903 launching stations, fifty-six (56) Patriot MIM-104E Guidance Enhanced Missile-TBM (GEM-T) missiles, one hundred and sixty-eight (168) Patriot Advanced Capabilty-3 (PAC-3) Missile Segment Enhancement (MSE) missiles, and seven (7) Electrical Power Plants (EPP) III.”
“The Taipei Economic and Cultural Representative Office in the United States has requested the possible sale of 114 PATRIOT Advanced Capability (PAC-3) missiles, 3 AN/MPQ-65 Radar Sets, 1 AN/MSQ-133 Information and Coordination Centrals, 1 Tactical Command Station, 3 Communication Relay Groups, 3 AN/MSQ-132 Engagement Control Stations, 26 M902 Launching Stations, 5 Antenna Mast Groups, 1 Electronic Power Plant III (EPP)…”
Nu stiu daca e vreo gluma cosmica sau nu dar din lista romaneasca lipsesc… interfetele.
Fara intentia de a face un rechizitoriu Patriotului, e bine de stiut si lucrurile care nu apar in brosurile de prezentare. Aici Patriotul are dezavantajul ca provine dintr-un sistem relativ transparent in ceea ce priveste problemele ivite in exploatare. Discutia trebuie pusa deci in context: toate sistemele antiaeriene din lume au diverse probleme de performanta, incepand cu cele chinezesti si pana la cele rusesti, inclusiv cele occidentale, cum ar fi Patriot, SAMP/T si MEADS. Doar pentru ca de problemele unora se stie in mod public, nu le face mai slabe decat cele despre care nu se stie mai nimic.
Inapoi la citica Patriotului, facuta de o sursa cel putin neutra, neinteresata nici de cresterea vanzarilor Raytheon dar nici de ingroparea principalului sistem anti-aerian american, actual si pentru deceniile ce vor veni. Si totusi evaluarea GAO de anul trecut e mai putin flatanta pentru Patriot:
Patriot Performance Shortfalls
Performance:
Patriot has limited ability to:
• address stressing tactical ballistic missile threats;
• address advanced electronic attacks;
• accurately classify, identify, and discriminate between all aircraft, missiles, and objects; and
• sense, engage, destroy at required altitude and range to address the emerging threats.
Reliability:
Patriot radar and the system as a whole did not meet reliability requirements.
O sa le vedem doar in poze – noile radare AESA – Sursa: Raytheon
Noutati despre contractul HSAM vin dintr-un articol care face o comparatie intre achizitia Patriot poloneza si cea romaneasca. Trebuie spus de la inceput ca autorul compara continutul ambelor cereri de oferta insa cum nu am vazut continutul lor, nu pot decat sa-l cred, pana la proba contrarie. Informatiile trebuiesc privite cu anumita circumspectie dar sint cele mai detaliate de pana acum.
In primul rand, vestea cea buna: contractul romanesc urmeaza morala crestina, in sensul ca elimina tentatia din calea semenilor nostri mai slabi.
“România renunță la acordul de compensare
Și aceasta este cea mai importantă durere de cap care nu a fost inclusă în cererea românească. Acordul de compensare polonez, fără vreo intenție de a schimba acest lucru, impune ca peste 50% din valoarea contractului să provină din industria internă și acest lucru ar fi posibil numai dacă industria primește un transfer de tehnologie, începând cu rachetele și terminând cu radarele. Toate sunt incluse în prețul contractului și rămân în sfera de responsabilitate a furnizorului, Raytheon, garantat de guvernul SUA.
România, chiar dacă industria de apărare internă este destul de impresionantă, a renunțat la offset. Reprezentanții industriei de armament din România condamnă acest lucru însă guvernul a decis că, astfel, achizițiile ar fi mai rapide și mai ieftine. Acesta este un calcul logic, deoarece stabilirea capacității industriale de co-fabricare a armamentului avansat necesită timp suplimentar și este, fără îndoială, costisitoare – offsetul trebuie să fie cumpărat și nu este oferit gratuit de nimeni.”
Baietii destepti ai importurilor de armament cu offset mai stau deci pe bara si tura asta.
Vestea cea proasta: Romania nu are nici un fel de intelegere de cooperare cu producatorul Raytheon astfel incat risca sa nu beneficieze de nici un fel de transfer de tehnologie de pe urma unui contract de miliarde de Euro. Ratarea din cazul achizitiei rachetelor anti-tanc Spike se poate repeta la o scara mult mai mare, inacceptabila.
“The Government of the United Arab Emirates has requested the possible sale of sixty (60) Patriot Advanced Capability 3 (PAC-3) missiles with canisters and one hundred (100) Patriot Guidance Enhanced Missile-Tactical (GEM-T) missiles. Also included are canisters, tools and test equipment, support equipment, publications and technical documentation, spare and repair parts, U.S. Government and contractor technical, engineering and logistics support services, and other related elements of logistics and program support. The estimated cost is $2 billion“. DSCA
UAE sint deja utilizatori de Patriot asa ca asta ar trebui sa fie deja un pret scazut, integrarea nefiind o problema. Asta apropo de iminenta achizitie a unor baterii de Patriot pentru Romania – lista pentru Mos Craciun a MApN a fost aprobata in Parlament asa ca afacerea e ca si incheiata.
Mai ramane aspectul pretului cerut de americani pentru 60 de PAC-3 si 100 PAC-2 GEM-T. Acum sapte ani, Kuweitul vroia 209 GEM-T pentru USD900mil. Asa ca totusi, 2 miliarde de dolari pare un pic cam mult pentru 160 de rachete, chiar daca unele sint PAC-3. Cine stie ce e de fapt inclus in pret, poate taxa de protectie anti-Iran sau poate prea mult offset.
Exercitiul Patriot Shock V desfasurat recent e o ocazie buna de a trece in revista istoria integrarii celor mai importante sisteme AA americane dar si de a lansa o ipoteza legata de cauza pentru care sistemele HAWK cumparate de la olandezi nu au putut fi operationalizate imediat.
Warning: heavy reading dead ahead.
La inceput a fost HAWK
HAWK. Peste tot numai HAWK. Primul sistem AA cu raza medie al US Army nu este in general creditat cu importanta cuvenita. A fost principalul sistem AA al NATO in toiul Razboiului Rece dar s-a gasit in dotarea a numeroase tari din afara Aliantei si a dat dovada de o flexibilitate uimitoare, asa incat e greu de gasit doi utilizatori care sa-l fi folosit in acelasi fel iar conceptele de folosire a lui, care au evoluat in timpul lungii sale durate de viata, influenteaza si acum organizarea sistemelor AA moderne. HAWK e numa’ unu’ – cum s-ar spune.
September 14th, 2024 
admin 
Posted in 
Tags: 
