Posts Tagged ‘Raytheon’

Deci le dam. Noua ce ne iese?

La revedere, va spunem la revedere – Sursa: AP Photo/Bogdan Hrywniak

Dupa negocieri mai dure decat cele dintre Hamas si Israel, marele mut a obtinut o victorie uriasa in fata lui Biden, care ar fi acceptat sa cedam pentru inceput un singur sistem Patriot.

“Patriot e numa’ unu'” a sunat triumfal declaratia pe luna Iunie a celui mai tacut dintre presedinti si fostii candidati la functia de sef NATO.

Romania nu crede in lacrimi

Faptul in sine e aproape consumat, cine crede ca dulapul-care-uneori-vorbeste s-a dus pana la Biden in birou sa-i spuna un laconic “poate”, inseamna ca s-a nascut ieri si nu intelege ca prelata e pusa in timp ce vorbim.

A ramas de lucrat la modul cum va fi livrata vestea cea mare poporului nerecunoscator, alegerea fiind se pare deflectarea atentiei de la decizia in sine la “ce sa cerem in schimb”, manevra facuta in cel mai public mod cu putinta. Asta inseamna ca au ceva frica de modul cum va fi receptionata vestea asta in patria tepelor, mai ales in an electoral in care acuzatiile de tradare ar putea prinde la electorat.

Nu-i putem lasa sa se arunce in gol fara sa le atarnam streangul la gat deci cea mai buna tactica e sa ridicam un pic stacheta asteptarilor legate de schimbul asta. Cine stie, poate se impiedica si-si rup gatul, Doamne-ajuta fereste.

Pierderea neta

Cuantificarea pierderii e relativ dificila, avand in vedere starea de ne-operationalizare a trei din cele patru sisteme primite de Romania si contextul extern.

Calculul, conform Radio Erevan (sau Pravda) este cam asa: daca Ucraina reuseste sa opreasca ofensiva rusa, inseamna ca Romania nu a pierdut decat un singur sistem Patriot, din cele inca neoperationale. Daca Ucraina nu opreste ofensiva rusa, Romania va descoperi ca a pierdut 25% din capacitatea sa de aparare AA moderna. Perspectiva conteaza.

Evident, nu se poate exclude ca ar putea veni un moment in care va fi nevoie de donatii suplimentare, probabilitatea fiind mare ca astfel de calcule sa fie deja facute, cu un ochi la acareturi si cu altul pe harta. De exemplu, cu rusii in apropierea Odesei, discutia “va capata o noua dimensiune”.

Continuare…

Azi si maine, NSM

Ni se aproba cererea si odata cu acest eveniment fericit mai aflam inca aproximativ 1% din detaliile tranzactiei:

romania_20-72

Inca n-am aflat numarul de rachete si cum se va face achizitia tintelor dar mai e si maine o zi.

De ce a trecut Polonia strada?

Incepand cu concluzia: deci Polonia a investit serios in Spike, cumparand atat rachete la cheie cat si transferul tehnologic, acum produce respectivele rachete la MESKO (nu e clar in ce procent dar suna bine) si se gandeste chiar la export insa cumpara Javelin pentru fortele teritoriale? Cel putin asa zice Jane’s.

S-ar fi cumparat 60 de lansatoare si 185 de rachete insa tot Jane’s estimeaza ca este doar o parte dintr-o comanda mult mai mare.

Javelin a fost intotdeauna cotata ca mai scumpa decat Spike asa ca optiunea polonezilor pentru o racheta importata la cheie, teoretic mai scumpa, in dauna unui produs teoretic local nu are nici o explicatie aparenta.

Cu atat mai mult cu cat polonezii aveau (?) in derulare un program pentru o racheta destinata infanteriei usoare, Pirat.

Problema logistica creata de existenta a inca unui tip de racheta anti-tanc si posibila diferenta de pret trebuie sa fie justificate cumva, asa ca intrebarea e ce poate Javelin sa faca si Spike nu.

Intrebarea a divizat blogosfera poloneza.

Conspirationistii considera ca rachetele nu sint de fapt destinate Poloniei ci altui stat desi asta ar fi o metoda foarte publica de a transfera Javelin unui stat tert. Si nu e ca si cand SUA se jeneaza sa vanda Javelin direct Ucrainei.

Tranzactionalistii presupun ca e dreptul platit administratiei americane si rezultatul influentei gigantilor americani producatori de armament desi cantitatea cumparata e nesemnificativa. Poate in viitor vor exista mai multe motive sa credem varianta asta.

Interoperationalistii spera ca de fapt rachetele vor ajunge la fortele pentru operatiuni speciale poloneze si nu la fortele teritoriale. Adica e vorba de interoperabilitatea cu aliatul american. Asta ar explica cantitatea mica cumparata dar nu si de ce polonezii nu au anuntat de la inceput ca destinatia va fi FOSul.

Technicistii opineaza ca ar fi vorba de usurinta de utilizare a Javelin (fire&forget) fata de antrenamentul mai special cerut de Spike in modul man-in-the-loop, vorba ce umbla prin targ fiind ca Spike nu i-a rupt gura respectivului targ in modul fire&forget, fiind nevoie de mana sigura a mesterului pentru a asigura finalul fericit. Adica Javelin ar fi mai potrivita pentru soldati prosti neinstruiti. Asta desi se pare ca testele poloneze au infirmat avantajul avut de Javelin in usurinta exploatarii.

Bine ca nu sintem intr-o situatie similara.

Se cauta rachete anti-nava, episodul 1

Un interviu recent al lui Jim Bryan, directorul Boeing Cruise Missile Systems, aduce niste elemente interesante inclusiv din perspectiva competitiei romanesti. Sau competitiilor, daca bateriile de coasta vor fi tratate intr-adevar separat fata de corvete si fregate.

Asa cum se stie, Boeing a retras Harpoon din competitia US Navy pentru dotarea LCS si a viitoarei clase de fregate, competitie castigata de parteneriatul Raytheon-Kongsberg cu NSM. Boeing a considerat ca legatura de date, prezenta pe Harpoon Block II+ dar lipsind NSM-ului, nu a fost evaluata la justa valoare in timp ce senzorul IR al rachetei norvegiene ar fi fost avantajat in punctaj in fata celui RF al Harpoon.

Bryan told USNI News last month that the divergence between Boeing’s capability and the surface navy’s requirement was partly on the datalink issue and partly on what types of sensors the missile should use. He said most international navies are moving in the direction of not only the active sensor that Harpoon uses but also electro-optical and infrared sensors, which Boeing has spent research and development dollars in recent years to test on the Harpoon missile. Bryan said the seekers the company has tested are better in bad weather and difficult lighting conditions on the water.
Sursa: news.usni.org

Ar fi prima confirmare ca Boeing a invatat ceva din esecul LCS si a inceput sa studieze serios posibilitatea montarii unui senzor IR pe Harpoon. Este si prima acceptare explicita a evidentei, clientii internationali fiind din ce in ce mai interesati de avantajele senzorilor IR.

Continuare…

Ce se ascunde sub fusta Patriot?

Cand e vorba de denumirea unor sisteme integrate de aparare anti-aeriana, “Patriot and Below Concept” ia premiul pentru cel mai interesant nume. “Patriot si cele de sub el” e o idee impinsa in fata de o echipa compusa din Rheinmetall, Kongsberg si, evident, Raytheon. Pe scurt: toata-lumea-care-nu-e-Lockheed-Martin-si-nici-MBDA.

Sursa: Army Recognition via Twitter

Sursa: Army Recognition via Twitter

 

De moartea domnului MEADS s-a tot auzit, adica indelungata suferinta a ofertei Lockheed Martin-MBDA pentru dotarea Germaniei. Concurenta s-a coagulat deci in jurul Raytheon si incearca sa-i convinga pe germani sa-l omoare pe MEADS al lu’ LM si al MBDA, complet, in mod final si irevocabil. Cu tarus in inima cu tot.

Germany should delay its medium- and long-range ground-based air defence (GBAD) effort to focus instead on a full-spectrum solution that includes the more pressing short-range requirement also, Raytheon and Rheinmetall told Jane’s on 27 November.

Speaking to Jane’s at the Berlin Security Conference, industry officials said that, with a contract for the Tactical Air Defence System (Taktische Luftverteidigungssystem: TLVS) designed to counter high-end threats such as ballistic missiles not yet awarded, the Bundeswehr should shift if efforts to acquiring a more rounded GBAD solution that includes the short-range threats of small unmanned aerial vehicles (UAVs), as well as mortar and rocket fire.
Sursa: Jane’s

Continuare…

The only way is NASAMS, episodul 2

What’s in a name? That which we call SHORAD. Sau asa ceva zicea nea’ Scuturasulita.

Australia vrea sa-si cumpere un SHORAD nou si s-a decis pentru o versiune a NASAMS. Desi NASAMS nu e in general considerat un SHORAD, in cazul australian va juca rolul unui sistem cu raza scurta, inlocuind RBS-70 pe cel mai “jos” palier al apararii AA.

Motivul pentru care Australia vrea inlocuirea RBS-70 ar fi aparitia unor amenintari noi, care necesita sisteme V/SHORAD cu raze de actiune mai mari sau energii superioare fata de MANPADS-urile gen Stinger sau Igla dar si fata de Falsele-MANPADS-uri gen RBS-70 sau Mistral.

Asa ca pentru australieni raza scurta va insemna ce vor obtine cu SL-AMRAAM, considerat ca efector principal al NASAMS, asa cum e luat in calcul de australieni.

Interesant e ca atribuirea contractului s-a facut direct catre Raytheon, care a fost singurul “concurent” invitat sa “liciteze”. Raytheon a fost angajat sa cerceteze, sa masoare si sa vina cu doua propuneri.  Prima, vanilie, este NASAMS chior, asa cum este cumparat de orice alt client, cu lansatoarele transportabile dar nu mobile si radarele Sentinel.  A doua versiune este una australa, australizata, australializata locala, radarele urmand sa fie furnizate de CEA iar rachetele sa fie montate pe transportoarele Hawkei in pielea goala (rachetele, nu transportoarele) si pe camioanele HX77 in canistrele MkII. Canistrele MkII ar permite lansarea, pe langa SL-AMRAAM si a AIM-9X iar in viitor, a AMRAAM-ER.

NASAMS, si-n caruta si pe jos - Sursa: Raytheon

NASAMS, si-n caruta si pe jos – Sursa: Raytheon

Continuare…

S-a furat Dragonul de Mare

N-am gasit alta poza - Sursa: Wikipedia

N-am gasit alta poza – Sursa: Wikipedia

Washington Post a publicat un articol despre inca o bresa de securitate exploatata de chinezi pentru a extrage informatii sensibile de la un contractor al US Navy. Pana aici nimic deosebit, incidentele de genul asta devenind comune. Mai interesant e ca furtul datelor respective a fost prilejul dezvaluirii unui program al US Navy, Sea Dragon, care ar urmari dotarea submarinelor americane cu un tip de rachete anti-nava supersonice. Tot ce a confirmat US Navy a fost ca e vorba de un sistem existent si deci nu de o racheta noua.

Tragand linia, suspectul principal ar fi, dupa unele surse, SM-6. Desi cea mai noua racheta a familiei Standard nu este in mod uzual asociata cu rolul anti-nava, rachetele anti-aeriene SM au avut intotdeauna capacitatea asta. SM-1/2 ar fi fost utilizate in 1988 pentru lovirea unei nave purtatoare de rachete iraniene. Mai aproape de zilele noastre, SM-6 a fost folosita cu succes intr-un test din 2016, soldat cu scufundare unei fregate OHP scoase din uz, USS Reuben James. Din nou, nu au fost date publicitatii prea multe detalii despre testul in sine, ceea ce se stie e ca SM-6 a lovit tinta iar fregata a fost scufundata. Nu se stie de cate lovituri a fost nevoie pentru scufundarea ei, care a fost eficacitatea SM-6 si daca a fost singurul sistem folosit sau au fost folosite si alte tipuri de rachete/torpile, cum este cazul exercitiilor SINKEX obisnuite.

Faptul ca SM-6 urma sa fie folosita in misiuni anti-nava, lansata de la bordul navelor de suprafata ale US Navy, era un fapt cunoscut.  Racheta ar avea o raza de actiune de peste 370km si o viteza M3.5, corespunzand descrierii Dragonului de Mare.

Continuare…

The only way is NASAMS

Vremuri bune - Sursa: kongsberg.com

Vremuri bune – Sursa: kongsberg.com

Raytheon curata masa si contractele pentru NASAMS continua sa vina. Americanii joaca acum in doua divizii, propunand sistemul construit in cooperare cu norvegienii de la Kongsberg atat pe piata sistemelor cu raza medie cat si a celor cu raza scurta.

Indonezia a semnat zilele astea un contract de USD77mil cu Kongsberg  pentru achizitia unui sistem NASAMS. Indonezienii vor folosi rachetele AMRAAM, care vor fi cumparate din SUA printr-un contract separat.

Lituania a semnat in Octombrie tot cu norvegienii un contract in valoare de USD127mil pentru doua baterii. Componentele vor fi noi, cu exceptia lansatoarelor care provin din dotarea Norvegiei si care vor fi reconditionate inainte de livrare. Judecand dupa suma, probabil ca rachetele nu sint incluse nici la ei. Interesant e ca articolul Jane’s mentioneaza in mod special ca rachetele / mixul de rachete ce vor fi folosite nu a fost confirmat, ceea ce poate lasa loc la interpretari, cum ca AMRAAM nu e singura racheta ce va fi utilizata.

Continuare…

De ce nu are Romarm o intelegere cu Raytheon?

O sa le vedem doar in poze - noile radare AESA - Sursa: Raytheon

O sa le vedem doar in poze – noile radare AESA – Sursa: Raytheon

Noutati despre contractul HSAM vin dintr-un articol care face o comparatie intre achizitia Patriot poloneza si cea romaneasca. Trebuie spus de la inceput ca autorul compara continutul ambelor cereri de oferta insa cum nu am vazut continutul lor, nu pot decat sa-l cred, pana la proba contrarie. Informatiile trebuiesc privite cu anumita circumspectie dar sint cele mai detaliate de pana acum.

In primul rand, vestea cea buna: contractul romanesc urmeaza morala crestina, in sensul ca elimina tentatia din calea semenilor nostri mai slabi.

România renunță la acordul de compensare

Și aceasta este cea mai importantă durere de cap care nu a fost inclusă în cererea românească. Acordul de compensare polonez, fără vreo intenție de a schimba acest lucru, impune ca peste 50% din valoarea contractului să provină din industria internă și acest lucru ar fi posibil numai dacă industria primește un transfer de tehnologie, începând cu rachetele și terminând cu radarele. Toate sunt incluse în prețul contractului și rămân în sfera de responsabilitate a furnizorului, Raytheon, garantat de guvernul SUA.

România, chiar dacă industria de apărare internă este destul de impresionantă, a renunțat la offset. Reprezentanții industriei de armament din România condamnă acest lucru însă guvernul a decis că, astfel, achizițiile ar fi mai rapide și mai ieftine. Acesta este un calcul logic, deoarece stabilirea capacității industriale de co-fabricare a armamentului avansat necesită timp suplimentar și este, fără îndoială, costisitoare – offsetul trebuie să fie cumpărat și nu este oferit gratuit de nimeni.”

Baietii destepti ai importurilor de armament cu offset mai stau deci pe bara si tura asta.

Vestea cea proasta: Romania nu are nici un fel de intelegere de cooperare cu producatorul Raytheon astfel incat risca sa nu beneficieze de nici un fel de transfer de tehnologie de pe urma unui contract de miliarde de Euro. Ratarea din cazul achizitiei rachetelor anti-tanc Spike se poate repeta la o scara mult mai mare, inacceptabila.

Continuare…

MSPO 2012: Bumar prezinta Błyskawica

MSPO 2012 Bumar Błyskawica - Sursa: Dziennik Zbrojny

MSPO 2012 Bumar Błyskawica – Sursa: Dziennik Zbrojny

Unul dintre exponatele targului de tehnica militara MSPO 2012 din Polonia a fost macheta/demonstrator pentru racheta anti-aeriana  Błyskawica (Fulgerul).
Racheta este inca in stadiul de proiect dezvoltat de ZM Mesko, companie componenta a Grupului Bumar si din putinele informatii disponibile se pare ca va avea raza scurta de actiune si ghidaj RF CLOS.

Continuare…