TehnoMil

“Competitorul” vanatorului de tancuri Maresal, atat din punct de vedere al resurselor industriale cat si, partial, al rolului (asigurarea mobilitatii tunului a.t. de 75mm Resita), este un proiect mai putin cunoscut: tractorul de artilerie T1.

Cea mai completa istorie de pana acum a tractorului T1 este lucrarea “Construirea prototipurilor de tractoare agricole si militare romanesti in anii celui De-al Doilea Razboi Mondial” de Dr. Viorel Gheorghe, aparuta in revista “Document”, buletinul arhivelor militare romane nr. 1/2024:

Ce ar mai fi poate de adaugat, e mai mult context despre denumirile tractoarelor sovietice, neclaritatile venind inclusiv din folosirea unor denumiri folosite probabil de sursele romanesti la data respectiva, de exemplu „HTZNATY”.

STZ-3, varianta agricola a tractoarelor sovietice pe care romanii le-au folosit ca inspiratie, isi au originea intr-un proiect comun al fabricii de tractoare din Stalingrad (Stalingradskiy Traktorniy Zavod – STZ) cu institutul de cercetare al tractoarelor (Nauchnyj avtotraktornyj institut – NATI). Pentru ca n-au gasit alta rima, i-au zis STZ-NATI-1TA. Tractorul a fost produs si de uzina de tractoare din Harkov (Kharkivskyi Traktornyi Zavod – KhTZ sau, cateodata, HTZ) asa ca i-au zis SKhTZ-NATI-1TA sau SHTZ-NATI-1TA. Doar ca sa-i bage in ceata si mai mult pe burghezi, de data asta “S”-ul nu mai vine de la “Stalingrad” ci de la “Selskokhozyaystvenny“- adica “agricultura”. Da… exact. “Frumoasa ca limba rusa“, asa se zicea pe timpuri. Cele doua modele erau mecanic identice, diferenta fiind facuta de detaliile de constructie a cabinei.
Odata cu ocuparea Harkovului si distrugerea fabricii de la Stalingrad, productia s-a mutat la fabrica de tractoare Altai (Altaiskii Traktornyi Zavod – ATZ) unde a fost cunoscut din nou sub doua denumiri usor diferite: ASKhTZ-NATI-1TA (deja nu mai are nici o logica) sau ATZ-NATI-1TA.
In orice caz, pana si rusii au considerat denumirile de fabrica cam prea extreme asa ca le-au zis simplu: STZ-3. Logic, nu?